Recital de pian

Pianistul Veress Gaspar a dat farmec serii de 17 august 2017 printr-un recital susţinut în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, care a avut loc în sala Reduta de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Veress Gaspar s-a născut la Sfântu-Gheorghe în 1991. Studiul pianului l-a început la frageda vârstă de şase ani, sub îndrumarea profesorului de pian Papp Tibor. Studiile gimnaziale şi liceale le-a terminat la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca. După bacalaureat a urmat doi ani de studii postliceale la Liceul de Muzică „Bartók Béla” de la Budapesta, având-o ca profesoară de pian pe doamna Faddi Sarolta. În anul 2012 a fost admis la prestigioasa Academie de Muzică „Liszt Ferenc” din Budapesta, unde a terminat studiile de licenţă în 2015 sub îndrumarea profesorilor de pian Falvainé Keveházi Gyöngyi şi Hargitai. În anul 2014 a obţinut o bursă Erasmus care i-a dat posibilitatea să lucreze cu Rohmann Imre şi Kurucz Tünde la Universitatea „Mozarteum” din Salzburg. Laureat al mai multor concursuri naţionale şi internaţionale din România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Oradea, Zalău, Ploieşti, Sibiu, Suceava), Veress Gaspar a susţinut numeroase recitaluri atât solo (Cluj-Napoca, Sfântu-Gheorghe, Bucureşti, Timişoara), cât şi în formaţie camerală (Budapesta, Salzburg, Cluj-Napoca, Oradea, Zalău, Bistriţa, Târgu-Mureş, Sighişoara, Sfântu-Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc). În 2016 a participat la Academia de vară organizată de Universitatea „Mozarteum” din Salzburg, în cadrul căreia a urmat cursurile de măiestrie ale lui Robert Levin (SUA). În trecut a mai participat la cursurile lui Andrei Deleanu, Csíky Boldizsár, Walter Kraft, Wagner Rita, Rohmann Imre, Szokolay Balázs, Melinda Lee Masur şi William Kinderman.

Programul seratei a constat atât în piese de mare virtuozitate, cât şi în lucrări de factură lirică din creaţia lui Liszt, Bartok, Chopin şi Scriabin. Făcând o incursiune în universul personal al compozitorilor mai sus enumeraţi, prin tehnica-i marcată de control, elasticitate şi fluiditate, pianistul clujean a recreat, prin sunet, un tablou al vremurilor în care aceşti „făuritori” de muzică au trăit.

„Vedeta” seratei muzicale, infama Sonată numărul 5 a lui A. Scriabin a fost însufleţită cu o deosebită atenţie la detalii, un sunet penetrant şi o capacitate rar întâlnită de a surprinde drama într-un mod natural. Programul a fost încununat cu un bis, anume un studiu liric de Scriabin, menit să potolească audienţa după haosul Sonatei a 5-a.

Cu toate că pianul de la Reduta este, în genere, împotriva artistului, prin sunetul percusiv şi metalic, Veress Gaspar ne-a demonstrat că arta se poate face până şi în condiţii vitrege. Putem afirma cu tărie că am găsit în acest pianist o fire sensibilă, un adevărat îmblânzitor de fraze muzicale anevoioase şi un muzician care merită (puţin spus) atenţia iubitorilor de muzică clasică.

Vlad SOLOMON