Războiul secret împotriva Iranului

El Pais

Prăbuşirea a unui avion american teleghidat (dronă) asupra teritoriului iranian a provocat preocupare la Washington, deoarece putea presupune confirmarea că SUA sînt implicate într-un anumit tip de activitate miliară în această ţară.

SUA au sperat iniţial ca misiunea avionului să treacă neobservată de autorităţile iraniene. Drona s-a prăbuşt într-o zonă izolată din estul ţării, iar autorităţile nu au avut o reacţie în primele zile.

Însă guvernul iranian a dat publicităţii ştirea că a doborît o dronă americană. Washingtonul a respins orice acţiune de salvare, pe care ar fi fost imposibil să o desfăşoare în secret. Deşi există îngrijorare ca sofisticata tehnologie a dronelor – cel mai avansat instrument militar al momentului – să cadă în mîinile iranienilor, ar fi fost mai periculoasă o operaţiune militară pe care Iranul ar fi denunţat-o ca pe un atac la suveranitatea sa. Guvernul lui Barack Obama a declarat de nenumărate ori public că opţiunea militară pentru a frîna programul militar iranian nu este exclusă, dar Washingtonul se află oficial în faza atingerii acestui obiectiv pe calea diplomatică şi a presiunilor economice.

Totuşi în secret, potrivit unor analişti, mai ales din Rusia şi Israel, această opţiune ar fi fost demarată. Mai multe evenimente semnificative s-au produs în ultimul timp. Luna trecută, o explozie la instalaţiile Gărzii Revoluţionare, forţa iraniană care deţine controlul programului nuclear, a provocat moartea a 16 persoane, între care şi a generalului Hassan Moqaddam, considerat unul din principalii promotori ai nuclearizării Iranului. O altă explozie a avut loc la o fabrică de tratare a uraniului de la Isfahan, deşi autorităţile nu au informat despre consecinţele deflagraţiei.

Natura acestei explozii şi mai ales moartea generalului Moqaddam duc cu gîndul că este vorba de un act de sabotaj şi nu de un simplu accident. În iulie a fost împuşcat la Teheran fizicianul nuclear Darioush Rezaie, iar în decembrie anul trecut a murit în explozia unui automobil capcană omul de ştiinţă Majid Shahriariun. În aceeaşi zi a fost rănit un alt expert în fizică nucleară, Fereydoon Abbasi. Deşi Iranul a acuzat direct de atentate serviciile secrete israeliene Mossad şi SUA, autorităţile au fost în general prudente în semnalarea responsabililor, ceea ce le-ar obliga să adopte acţiuni de represalii.

În orice caz, atît Israelul cît şi SUA se aşteaptă ca posibile represalii să se producă în orice moment. Denunţarea de guvernul american în octombrie a unei presupuse conspiraţii, uneltită şi finanţată de Iran, vizînd asasinarea ambasadorului Arabiei Saudite la Washington, ar putea fi un avertisment al Teheranului faţă de astfel de acţiuni în SUA. SUA şi Iranul avansează lent spre o coliziune, iar cele mai grave semnale de alarmă au venit în noiembrie cînd Agenţia Internaţională a Energiei Atomice a confirmat public suspiciunea că regimul iranian încearcă să construiască bomba atomică. În ciuda tuturor ofertelor de negociere, recentul scandal diplomatic al Iranului cu Marea Britanie demonstrează, în ochii Washingtonului, că Teheranul a optat pentru calea confruntării cu Occidentul.

În faţa acestei realităţi, Administraţia Obama are în vedere diferite alternative. Presiunea economică a slăbit în urma rezistenţei Chinei şi Rusiei de a sprijini noi sancţiuni în Consiliul de Securitate, în timp ce ambasadoarea americană la ONU a recunoscut că opţiunea militară capătă greutate. Aici intră în joc “doctrina Obama”, care mizează mai mult pe intervenţii limitate şi specifice, decît pe un război deschis şi îndelungat.