Războiul drapelului divizează Belfastul

El Pais

Susţinătorii uniunii Ulster-ului cu coroana britanică au ieşit masiv pe stradă, pentru a se opune unei decizii a consiliului municipal ca drapelul britanic, să nu mai fie arborat permanent pe clădirea Primăriei din Belfast şi să fie limitat la 17 zile pe an. O decizie care a provocat şase zile consecutive de ciocniri, soldate cu peste o sută de arestări şi zeci de răniţi, între care mulţi agenţi de poliţie. Poliţiştii au fost atacaţi cu pietre şi cockteiluri Molotov atunci cînd au încercat să se interpună între cele două grupuri şi au ripostat folosind tunuri cu apă.

Protestanţii favorabili uniunii Irlandei de Nord cu Marea Britanie văd decizia consiliului municipal ca pe un atac la adresa identităţii lor şi ca pe o concesie făcută republicanilor catolici, susţinători ai unificării cu Irlanda vecină. Sute de persoane s-au concentrat în mai multe puncte ale ţării purtînd drapele britanice. Marşurile convocate în vest şi în est au fost cele mai ample. La intersecţia principalelor artere – Albertbrigde şi Newtonards, unde s-au produs cele mai ample tulburări – sute de manifestanţi cu feţele acoperite s-au ciocnit cu forţele de poliţie. Dincolo însă de zonele fierbinţi, casele erau complet liniştite, deşi nimeni nu îndrăznea să iasă pe stradă.

“Nu au altceva mai bun de făcut”, a spus un vecin referitor la aceste izbucniri de violenţă la care participă mai ales adolescenţii. “Li se pare mai distractiv decît jocurile video”, este de părere şi proprietarul unui magazin de haine second hand. Mai mulţi adolescenţi pe bicicletă se amestecau printre protestatari ameninţînd poliţia că “nu se vor preda niciodată”. Preocuparea localnicilor nu se reduce doar la zonele locuite de protestanţi. Şi în cartierele republicane a izbucnit teama că forţele de securitate nu vor putea controla actele de vandalism şi că vor avea loc provocări directe la adresa lor.

Este una din cele mai mari temeri ale nord-irlandezilor. Creşterea şomajului şi degradarea sistemului de învăţămînt în cartierele unioniste au făcut să crească pericolul unor atacuri mai presus de subiectele politice. “Tinerii găsesc mai mult divertisment în astfel de manifestaţii decît acasă”, a declarat reverendul baptist, Johnston Lambe, ziarului The Belfast Telegraph. “Nu distrugeţi ceea ce s-a cîştigat în decenii”, a avertizat secretarul şi de stat britanic, Theresa Villiers, care a recunoscut că manifestaţii “au luat ostatică” Irlanda de Nord.
În focarele principale ale protestelor, magazinele sînt închise şi multe case şi-au baricadat uşile şi geamurile. În total, guvernul a estimat pagubele la între 9 şi 16 milioane de euro pentru comercianţii locali.