Rata șomajului urcă la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu

România intră într-o nouă perioadă de instabilitate politică într-un moment economic extrem de sensibil: deficitul bugetar şi inflaţia au început să scadă, dar industria pierde locuri de muncă, costurile de finanţare rămân ridicate, iar companiile resimt efectele cumulate ale fiscalităţii, consumului slab şi lipsei de predictibilitate, avertizează CC Tax Advisory, într-un comunicat de presă.

„Datele publice disponibile descriu o economie care a început să se stabilizeze după ajustarea fiscală severă din ultimul an, dar care nu dispune încă de suficientă rezistenţă pentru a absorbi fără costuri o criză politică prelungită. Calendarul următoarelor două săptămâni este cel care ar trebui să preocupe mediul de afaceri. Votul de învestitură în Parlament este aşteptat în jurul datei de 28 septembrie. Fără rectificare bugetară, sistemul de sănătate rămâne fără fonduri de la 1 octombrie. Pe 2 octombrie, agenţia S&P publică evaluarea de rating a României – următorul test critic după ce Fitch a fost trecut la limită, în iulie”, se arată în comunicat.

Compania menţionează că. în primele şapte luni din 2026, deficitul bugetar s-a redus cu 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut – de la 3,99% la 2,34% din PIB. Inflaţia a coborât de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, sub dobânda de politică monetară a BNR pentru prima dată în peste un an. Încasările din TVA au depăşit cu 18,56 miliarde de lei nivelul din 2025.

„Ce (încă) nu s-a reparat: Costul asigurării împotriva riscului de neplată a României este de 144 de puncte de bază – dublu faţă de Oman şi Indonezia. Randamentul obligaţiunilor în lei pe doi ani, 6,52%, este cel mai ridicat din Uniune. La 10 septembrie, România îşi acoperise doar 65% din necesarul de finanţare al anului, de 265 de miliarde de lei. În clasamentul IMD al competitivităţii, ţara a coborât 12 poziţii într-un an – iar la capitolul eficienţa mediului de afaceri se află pe locul 69 din 70 de economii analizate, după o cădere de 19 poziţii. Ce este pe teren: Semnele de stabilizare macroeconomică sunt însoţite de o deteriorare vizibilă a economiei productive. Din 2024 până la jumătatea anului 2026, soldul salariaţilor activi s-a redus cu peste 185.000 de persoane. Industria prelucrătoare a pierdut peste 51.000 de salariaţi, dintre care aproximativ 18.000 numai în industria auto. Aceste evoluţii sunt relevante pentru bugetul public. Mai puţine locuri de muncă şi o activitate industrială mai slabă înseamnă venituri mai mici din contribuţii şi impozite, consum mai redus şi o presiune suplimentară asupra companiilor care rămân active”, se precizează în comunicat.

Potrivit companiei, rata şomajului a urcat la 6,8% la finalul primului semestru, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi peste maximul înregistrat în timpul pandemiei. În acelaşi timp, industria se îndreaptă spre al treilea an consecutiv de contracţie.