Rata şomajului a scăzut uşor în cursul anului trecut

Rata șomajului s-a situat în România la 6,8% în 2014, în scădere față de anul precedent, iar rata de ocupare a populației în vîrstă de muncă (15-64 ani) a ajuns la 61%.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în 2014, populația activă a României era de 9.243.000 de persoane, dintre care 8.614.000 persoane ocupate și 629.000 șomeri. Astfel, rata șomajului a scăzut de la 7,1%, cît era în anul anterior, la 6,8%, cei mai afectați fiind absolvenții învățămîntului mediu (cu o rată de 7,2%). În același timp, în rîndul persoanelor cu studii superioare rata şomajului s-a situat la 5,8%. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2% (7,3% pentru bărbați, față de 6,1% pentru femei), iar pe medii rezidențiale de 2,8% (8,1% pentru urban, față de 5,3% pentru rural). Pe grupe devîrstă, rata șomajului a avut nivelul cel mai ridicat (24%) în rîndul tinerilor (15-24 ani).

De remarcat că rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 2,8%. Șomajul pe termen lung s-a manifestat mai acut în cazul bărbaților (41,8% față de 40% în cazul femeilor), și în mediul urban (42,1% la oraş, față de 39,2% la sat). Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată a fost de 14,3%.

A crescut rata de ocupare a populaţiei

Rata de ocupare a populației în vîrstă de muncă (15-64 ani) de 61% a crescut, față de 2013, cu 0,9%. Acest indicator a avut valori mai ridicate pentru bărbați (68,7%, față de 53,3% pentru femei) și pentru persoanele din mediul rural (61,7%, față de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) afost de 22,5%, în timp ce pentru persoanele vîrstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%. Nivelul ratei de ocupare a populației în vîrstă de 20-64 ani a fost de 65,7%, la o distanță de 4,3% față de ținta națională de 70%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vîrstă de muncă s-a înregistrat în rîndul absolvenților învățămîntului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație.

Cei mai mulţi români lucrează în servicii

Salariații, în scădere față de 2013 cu 107.000 persoane, dețin în continuare cea mai mare pondere (67,9%) în totalul populației ocupate. În 2014, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 30,9% din populația ocupată. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau muncitorii calificați (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor precum și specialiștii în diverse domenii de activitate (13,5%).

Repartiția populației ocupate pe activități ale economiei naționale arată că 28,3% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9% în industrie și construcții, iar 42,7% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,172 milioane persoane. În industria prelucrătoare activau 25,8% din populaţia ocupată, în comerț – 18%, iar în construcții – 10,4%.

Comparativ cu 2013, a scăzut numărul persoanelor care și-au desfășurat activitatea în agricultură, silvicultură și pescuit (cu 59.000 pde ersoane), al celor care au lucrat în administrație publică (cu 33.000 de persoane), în învățămînt (cu 12.000 de persoane), în intermedieri financiare și asigurări și în industria extractivă (cu cîte 5.000 de persoane).

Pe de altă parte, a crescut numărul populației ocupate în industria prelucrătoare (cu 60.000 de persoane), în comerț și activități profesionale, științifice și tehnice (cu 27.000 de persoane), în sănătate (cu 14.000 de persoane), în activități de servicii administrative (cu 11.000 de persoane) și în construcții (cu 10.000 de persoane).