Rămîne Cluj-Napoca

Tribunalul Cluj a decis, ieri, că plăcuţele bilingve nu pot fi instalate la Cluj-Napoca. Acţiunea promovată în justiţie care viza instalarea de indicatoare în limba maghiară la intrarea în Cluj-Napoca a fost respinsă de instanţa clujeană. Judecătorul a stabilit ca denumirea de pe indicatoarele de localitate să rămînă doar Cluj-Napoca.

Asociaţia Minority Rights, din care face parte avocatul clujean Szocs Sandor, fiica acestuia Szocs Izabella şi încă o persoană, a cerut în instanţă obligarea municipalităţii de a instala plăcuţe în limba maghiară. În demersul acestei asociaţii, înfiinţată doar în 2015, s-au mai alăturat peste 400 de clujeni, care au avut calitate de intervenienţi în proces. Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 27 martie 2015, iar primul termen de judecată a avut loc în 26 octombrie anul trecut. În timpul dezbaterilor, avocatul Szocs a încercat să convingă instanţa că municipalitatea clujeană e obligată prin lege să monteze plăcuţe bilingve la intrarea în localitate deoarece există o hotărîre de guvern din 2001 în care se specifică clar care sînt oraşele unde trebuie montate astfel de indicatoare bilingve. Pentru a demonstra aşa zisul interes în cauză, Szocs a spus că la Primăria Cluj-Napoca s-au depus 2500 de reclamaţii din partea unor maghiari prin care se cere montarea de plăcuţe.

La rîndul său, Primăria Cluj-Napoca, prin întîmpinarea formulată, a solicitat respingerea acţiunii asociaţiei Minority Rights atît pe cale de excepţie, fiind invocate în acest sens două excepţii de ordine publică cît şi pe fondul cauzei, ca nefondată. Astfel, s-a invocat faptul că nu este îndeplinită condiţia interesului şi corelativ a calităţii procesuale active a asociaţiei reclamante raportat la dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 9, art. 32, art. 33, art. 36, art. 37 şi art. 40 NCPC coroborate cu prevederile Legii nr. 33/1995 pentru ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiate la Strasbourg la 1 februarie 1995. În al doilea rînd, a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a primarului municipiului Cluj-Napoca, avînd în vedere cadrul procesual fixat de reclamantă sub aspectul obiectului cererii de chemare raportat la prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

În urma analizării probelor, instanţa a respins excepţiile invocate de primărie cu privire la lipsa calităţii procesuale active a Asociaţiei Minority Rights şi a lipsei calităţii procesuale a primarului Municipiului Cluj-Napoca. Totodată, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de Minority Rights. Hotărîrea Tribunalului Cluj nu este definitivă, putînd fi atacată cu recurs. Procesul intentat de Asociaţia Minority Rights nu este primul care vizează obligarea municipalităţii clujene de a instala plăcuţe cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca.

De precizat este că o astfel de acţiune a fost demarată şi de Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe, condusă de cetăţean olandez Landman Gabor, al cărui soţie este o etnică maghiară din Transilvania. Landman Gabor a făcut apel la justiţie pentru a obţine obligarea municipiului Cluj-Napoca, precum şi a altor oraşe şi comune din zona de Nord-Vest a României să instaleze plăcuţe cu denumirea localităţilor în limba maghiară.

Procesul cu Primăria Cluj-Napoca a început în primăvara anului 2014 iar după cîteva luni instanţa s-a pronunţat vizavi de cererea Fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe. Prin sentinţa dată, Tribunalul Cluj a admis cererea fundaţiei olandeze, obligînd municipalitatea clujeană să instaleze indicatoare de localitate bilingve în Cluj-Napoca. Municipalitatea clujeană a atacat cu recurs sentinţa Tribunalului, iar în luna februarie 2015 Curtea de Apel Cluj a dat cîştig de cauză municipalităţii.

În Legea 215 a Administraţiei locale se precizează că se pot instala plăcuţe bilingve sau cetăţenii se pot adresa în limba maternă doar dacă ponderea minorităţii depăşeşte 20 la sută. ‘’Conform art. 76 din Legea 215/2001, (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinînd unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atît în limba română, cît şi în limba maternă’’, se arată în actul normativ. Cluj-Napoca nu intră în categoria localităţilor în care minoritatea maghiară depăşeşte 20 la sută.

De precizat este faptul că tema plăcuţelor bilingve este una total falsă şi nu are nimic cu multiculturalismul. Faptul că pe un indicator rutier apare denumirea localităţii şi în altă limbă decît cea oficială nu înseamnă că avem de a face cu multiculturalism. Cei care încearcă să creeze tensiuni şi provocări uită să spună că la Cluj-Napoca maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administraţiei locale, că zeci de străzi din oraş poartă numele oamenilor reper din cultura şi arta maghiară, că în oraşul nostru se poate învăţa în limba maghiară, germană şi nu numai la toate nivelurile, că numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin finaciar consistent pentru a-şi organiza activităţile, că numeroase monumente sînt dedicate memoriei celor care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea naţiunii maghiare şi că este singurul oraş din Romania cu două teatre şi opere(română şi maghiară).
C.P.