Radu Constantea: „U” Cluj are un buget solid și stabil, bazat în principal pe sectorul privat. Vrem promovarea directă în Liga I

„Acum, ori niciodată”, era scandarea din tribunele stadioanelor de fotbal din România, atunci când echipele de club sau cea națională se aflau înaintea unor momente decisive. Astăzi, ea nu se mai aude explicit nicăieri, dar la „U” Cluj, în club și în vestiar, se aude parcă din toți pereții. Familia lui „U” este mai determinată ca niciodată să facă din nou pasul spre primul eșalon fotbalistic al țării, și nimic nu-i pare a sta în cale. Clubul arată, în sfârșit, ca unul profesionist, cu oameni în conducere care au pus la punct strategii de care chiar se țin, fie că e vorba de cele administrativ-financiare, fie în plan pur sportiv.

Bugetul clubului nu mai depinde exclusiv de banii proveniți din sectorul public, ponderea acestora scăzând la sub 40 la sută din buget, iar echipa arată astăzi ca una cu nimic mai prejos decât multe din Liga I.
Ambițiile la „U” sunt mari în acest an, ca întotdeauna de altfel, dar diferența acum este că obiectivele propuse sunt mai la îndemână ca niciodată. Radu Constantea, președintele lui „U”, a acordat ziarului Făclia un amplu interviu, în care vorbește deschis despre realizările și eșecurile purtate de-a lungul timpului în fruntea clubului, despre obiective, strategii și planuri de acțiune, despre veniturile atrase la club și cele trei variante de buget pentru acest an, dar și despre mult așteptata promovare dorită de întreaga suflare „U”-istă..

Reporter: Ați avut un rol determinant la „U” Cluj și pe vremea lui Florian Walter, când ați reușit să recuperați, gratuit, culorile, sigla și palmaresul echipei de la fostul patron. Putea să nu fie așa, vedeți câte echipe se confruntă acum cu această problemă. Cum ați reușit să rezolvați situația de atunci?

Radu Constantea, președinte „U” Cluj: Primul pas s-a făcut chiar când a fost preluat pachetul majoritar de către Florian Walter. Încă de atunci, împreună cu alți colegi, am avut o inițiativă ca brandul „U” să intre în patrimoniul Consiliului local, să nu rămână la societatea gestionată de acesta. Ideea a venit de la povestea pe care am văzut-o la Timișoara. Acolo a fost acea problemă cu Zambon, cu Politehnica Timișoara. De acolo a început toată discuția, era vorba despre un brand foarte important pentru fotbalul românesc. Am văzut unde s-a ajuns apoi, la două „Poli”, și, din păcate, povestea s-a repetat apoi și în alte orașe. Acum avem două „Steaua”, două „Craiova, două „Rapid”. Și de aici a fost primul pas prin care am reușit ca brandul și patrimoniul, și mă refer aici la clubul de fotbal, să rămână la Consiliul local. Ulterior, a mai fost o discuție chiar spre finalul anului 2015, sau începutul lui 2016, când deja structura era în insolvență și se îndrepta spre faliment, în care am reușit să o recuperăm mult mai repede decât ar fi fost, să zicem, intrarea în procedura de faliment. Am reușit să reziliem acel contract de folosire exclusivă a mărcii care-l avea Universitatea Cluj SA cu Consiliul local. Și asta ne-a permis nouă să începem proiectul de la zero, în 2016, dar cu brandul și palmaresul la noua structură.

Am studiat aceste situații în Europa, pentru că au mai fost branduri puternice care au fost nevoite să reia totul de la zero, din Liga a IV-a sau a V-a, precum Napoli, Fiorentina, Glasgow Rangers, Parma. Și acolo, cu unele structuri au reușit să înceapă cu palmaresul din Liga a IV-a, la altele a durat mai mult. La Fiorentina sau Napoli a durat ceva mai mult, un an jumătate-doi, până au reușit să folosească brandul. Pentru asta ne-am luptat, ca atunci când am început cu noul proiect să avem brandul și palmaresul, și cred că dacă s-a reușit ceva foarte important în acești cinci ani, s-a reușit ca toți cei care se gândeau la o nouă variantă Universitatea Cluj să vină în aceeași direcție. Adică, să nu avem mai multe variante. Sigur, atunci se discuta, fiecare avea varianta lui, dar am reușit împreună cu universitățile și cu Consiliul localsă se facă o singură structură, și chiar din Liga a IV-a cu palmaresul și cu brandul la noua structură. A fost, deci, o idee binevenită de la început, și pe care am reușit să o implementăm.

În primăvara anului trecut ați demisionat din funcția de președinte, după ce U” a ratat de trei ori la rând promovarea în prima ligă. În toamnă ați revenit. Ce e diferit acum la Universitatea față de mandatul anterior?

Organizația nu s-a schimbat, motivul pentru care, în primăvara trecută, am decis să nu-mi reînnoiesc mandatul a fost, în primul rând, ce ține de rezultatele sportive, după trei ani în care echipa n-a reușit să promoveze, și o discuție pe care am început-o în 2018 în cadrul clubului, de a deschide asociația și către membri privați, care a trenat, poate, și tot eu am avut, poate, vina principală că n-am reușit să comunic în interiorul asociației și să-i conving și pe ceilalți membri asociați de a lua această decizie. Și asta, pentru că noi, de când am preluat proiectul, am convenit că deciziile importante se iau doar în unanimitate. N-am reușit să conving pe toată lumea la acea vreme, și a fost o decizie pe care am luat-o cu câteva luni înainte de a o face și public, dar am așteptat să se încheie sezonul regulat, și atunci am și făcut publică decizia mea.

Am revenit din motive ce țin, până la urmă, de club. Fostul președinte a demisionat, iar noul reprezentant de la UBB n-a dorit să preia funcția de președinte, care revenea de altfel universității, și atunci, fiind în Consiliul Director, și cunoscând destul de bine organizația de care m-am ocupat din 2016, și fiind și o anumită presiune financiară în acel moment, am acceptat pe o perioadă determinată să revin, și, până la urmă, să oferim echipei și staff-ului tehnic șansa de a se bate până la final pentru promovare. Cred că în ultimele luni am reușit să gestionăm destul de bine lucrurile și cu ceilalți colegi, atât partea financiară, cât și cea sportivă, dar aici, desigur, e meritul celor implicați direct în asta. Eu nu m-am ocupat niciodată în acești ani, n-am interferat niciodată cu partea sportivă, aici deciziile erau gestionate doar de către cei implicați în așa ceva, manageri sportivi sau antrenori.

„Viitorul fotbalului românesc stă în sectorul privat”

Ce ne puteți spune despre atragerea companiilor private alături de „U” Cluj, un obiectiv asumat de dumneavoastră încă de acum mulți ani. Nu pot fi obținute performanțe fără implicarea acestora. Față de alte cluburi, la „U” ponderea bugetului public nu este atât de mare.

Așa e, noi, pe o analiză pe care am făcut-o la finalul anului pe toată perioada 2016-2021, ponderea veniturilor din zona publică este la 36 la sută. Încă de la începutul acestui proiect am propus ca această pondere să fie cât mai mică posibil, pentru că, până la urmă, viitorul fotbalului românesc vine din ceea ce înseamnă venituri din zonă privată, și aici mă refer din „core business”, adică din ceea ce poate să producă un club de fotbal, și nu să depindă de niște alocări publice pentru că, aici, e o decizie politică.
Dar, din păcate, spre surprinderea noastră, la alte echipe sumele au crescut de la an la an. Au fost echipe cu care eram în competiție în Liga a II-a, care au avut parte de sume fabuloase din sectorul public. Mă gândesc doar la câteva exemple, fără să dau neapărat acum niște sume, dar au fost echipe care au primit, în 2019-2020, 10 milioane de lei, 12 milioane de lei, și, atunci, sigur că avem o competiție total inegală. Mai ales că la Liga a II-a nu există drepturile TV care să te ajute. Noi am fost nevoiți să ne completăm bugetul din domeniul privat. Sigur, pe noi ne ajută foarte mult și orașul, situația economică a lui ne-a permis să atragem fonduri importante din zona privată. În același timp, efortul pe care-l facem să atragem bani din surse private este mult mai mare decât o simplă alocare financiară de la primărie.
Cred că, din punct de vedere al managementului, am reușit să facem un proiect corect. Sigur, au fost unele probleme în zona sportivă, dar, până la urmă, dacă ne uităm pe bugetele din perioada 2018-2020, deși așa ca percepție publică lumea credea că stăm foarte bine din perspectiva bugetelor. Am stat bine dacă e să luăm cheltuielile versus venituri, dar ca și buget total, dacă ne uităm la echipe precum Petrolul, au consumat în trei ani aproape cu 1,5 milioane mai mult decât noi. UTA Arad, de exemplu, care a avut un buget cu câteva sute de mii de euro mai mare decât al nostru. Spre deosebire de acestea, dar și de alte echipe, cum ar fi Chindia sau FC Argeș, noi avem deja și o Academie destul de importantă care s-a format în ultimii 4-5 ani și care consumă resurse importante de bani. dar sigur, credem noi, rezultatele se vor vedea la un moment dat, în timp.
Este, într-adevăr, o problemă mare pentru fotbalul românesc această infuzie de bani publici. Noi am militat, și am avut discuții, inclusiv cu cei din Federația Română de Fotbal, pentru a găsi o soluție în acest sens. Noi, „U” Cluj suntem chiar de acord să renunțăm la tot ceea ce înseamnă finanțare publică pentru prima echipă, cea profesionistă, iar finanțările publice să se îndrepte înspre crearea de infrastructură sportivă și înspre centrele de copii și juniori. Acolo este nevoie de susținere, și este și o investiție logică pentru comunitate, o investiție în sănătate.

„LPF și FRF trebuie să fie mult mai stricte în privința bugetelor”

Ne-am putea gândi, deci, la o echipă precum Universitatea care să nu mai depindă de banul public?

Da, dacă vom putea ajunge ca și celelalte echipe să nu mai beneficieze de aceste sume, fie că vorbim de echipe din Liga I sau din Liga a II-a, Atunci, fără probleme, „U” Cluj va fi prima echipă care n-ar mai avea nevoie de această susținere în zona primei echipe. Sau să există o altă variantă. Înțelegem că noi, din Cluj-Napoca, avem opinie subiectivă pentru că avem capacitatea de a atrage fonduri private, poate că în alte orașe unde mediul privat nu este atât de dezvoltat acest lucru este mult mai dificil, atunci să stabilim niște limite pentru fiecare ligă în care evoluează echipele. Pentru că nu e normal ca echipe din Liga a II-a să promoveze cu bugete alcătuite în proporție de 90-95 la sută asigurate de primării. Vedem echipe care evoluează de trei sezoane în Liga I și care nu au nici măcar un stadion propriu. Adică într-un campionat puternic, într-o competiție europeană, aceste echipe n-ar avea nicio șansă să promoveze, nu neapărat din perspectivă sportivă, cât din perspectiva dosarelor de licențiere. Cred că din acest punct de vedere, LPF și FRF trebuie să fie, deci, mult mai stricte din perspectiva a ceea ce trebuie să aibă un club de fotbal și o organizație, ca să poată promova în Liga I, pentru că, până la urmă, ăsta este produsul premium al fotbalului românesc. Și dacă acolo sunt probleme, vă dați seama că e greu să evoluăm și să fim competitivi în Europa.

„Fără datorii la stat. Fără restanțe la antrenori și jucători”

Altfel, domnule președinte, putem spune că, astăzi, „U” Cluj este un club stabil financiar? Bugetul de acum e suficient pentru a asigura promovarea în prima ligă?

Da. Noi am reușit și în iarnă să facem niște transferuri bune, de la echipe de Liga I, am crescut nivelul de salarizare, deci consider că avem un nivel de salarizare și un buget care să ne permită să promovăm. Sigur, trebuie să privim situația din perspectiva socio-economică și din perspectiva actuală, noi ne bazăm foarte mult pe venituri din zona privată, și nu mă refer la unul sau doi sponsori, ci avem un număr de 38 de parteneri cu sume diferite, și sperăm noi, ca situația economică să nu influențeze foarte tare aceste parteneriate.
Astăzi ne-am creionat trei variante de buget pentru anul 2022. Prima variantă pe care mergem este cea în care vom obține promovarea în vară, deci șase luni de Liga a II-a și șase luni de Liga I, dar mai lucrăm și pe alte două variante în care ne menținem la actualul nivel de salarizare dacă rămânem în Liga a II-a și încercăm din sezonul următor, cu o echipă omogenă care și-a creat deja anumite relații de joc, să creștem șansele de promovare, sau, dacă situația financiară nu ne-o va permite, și asta e varianta a treia și cel mai puțin probabilă, atunci cu siguranță vom lua o decizie prin care să reducem nivelul de salarizare și să încercăm să promovăm cât mai mulți copii de la Academie la prima echipă.

În acest moment, la „U” Cluj, mă refer la antrenori și jucători nu există restanțe salariale. Am plătit inclusiv salariile pe luna ianuarie, primele aferente meciurilor pe care le-au câștigat. Suntem în grafic și cu plățile către bugetul de stat. Cu siguranță venim și noi după doi ani dificili din perspectiva unui club de fotbal în raport cu pandemia de coronavirus, pentru că la nivel european au existat pierderi foarte mari financiare, pentru că, la cluburile mari, principala sursă de venit a fost zona de venit din ticketing, din bilete. În România, să spunem, zona asta nu era așa de dezvoltată și nici n-a existat un impact atât de mare din punctul ăsta de vedere, dar noi suntem un club care, înainte de pandemie, undeva la 9-10 la sută din venituri erau generate din această zonă de ticketing. Ne-au dispărut niște venituri, deci, și s-au suprapus și niște cheltuieli suplimentare, precum testele Covid etc. dar, încercăm până în vară, din perspectiva asta, să fim cu plățile la zi, și să mai închidem niște datorii mai vechi către furnizori, dar pe care le-am reeșalonat. În concluzie, astăzi putem să spunem că suntem stabili din punct de vedere financiar, în raport cu alte cluburi din România, sau cu ceea ce se întâmplă în alte locuri.

„Avem experiența unui baraj nefericit. Dorim promovarea directă”

Ați schimbat strategia de anul trecut când la echipă au ajuns mulți jucători din ligile inferioare. Acum ați transferat din Liga I. Are „U” Cluj lotul care să-i permită promovarea în prima ligă?

Aici la Universitatea Cluj, din 2016 încoace, întotdeauna când vine vorba de loturi și de deciziile legate de jucătorii care vin sau pleacă deciziile sunt luate exclusiv la nivelul managementului sportiv și a antrenorului. În această iarnă, Erik Lincar împreună cu Gabi Giurgiu și cu Andrei Cordoș au făcut o strategie, pe care eu am susținut-o, și iată că, mai ales după evoluția din meciul cu Concordia Chiajna, echipa arată bine, e solidă, și cred că are un lot care să-i permită să promoveze. Sigur, sunt și alte echipe destul de puternice, Hermannstadt, Petrolul, care și are un avans de câteva puncte, dar, sperăm noi, ca în playoff lucrurile să se îndrepte în favoarea noastră și să reușim promovarea.

Antrenorul Erik Lincar spunea că-și dorește o promovare directă în Liga I, că ar vrea să evite barajul. Vedeți posibil acest lucru?

Da, cu siguranță. Suntem la două puncte de Hermannstadt, vine acum meciul direct, vor mai fi încă două în playoff, deci e clar că se va juca promovarea până în ultima etapă. Da, ne dorim să promovăm direct, pentru că avem experiența unui baraj care, din păcate, nu s-a îndreptat înspre zona favorabilă nouă. Vedeți ce înseamnă un baraj, există încă o diferență mare între echipele de Liga I și Liga a II-a și din perspectiva bugetelor, pentru că, până la urmă, drepturile TV în România fac o diferențiere enormă între cele două competiții.

Promovarea vă e clar la îndemână, dar v-ați gândit la o strategie, la un obiectiv pentru primul an de Liga I?

Din perspectivă administrativă și financiară avem o strategie bine determinată. Contractele noastre de sponsorizare vor contimua, chiar vor crește la nivelul Ligii I, și deja zona sportivă lucrează deja pe direcția asta pe care, cu siguranță, ne-o vor prezenta în perioada următoare, dar, ca obiectiv principal în primul an trebuie să-ți consolidezi un pic echipa, și sportiv și administrativ, și pe urmă, ușor-ușor, să te dezvolți. dar mai avem drum lung până acolo.

Interviu realizat de Sandu Mureșan