RAADPP Cluj, acuzată că cere bani pe lucrări de mîntuială

• Preşedintele CJ este decis să desfiinţeze regia •

Consiliul Judeţean a sistat plăţile către Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP), regie care îi este subordonată şi care are în administrare drumurile judeţene.

Preşedintele CJ, Mihai Seplecan, spune că nu îşi asumă plata unor lucrări a căror documentaţie nu o poate verifica şi acuză conducerea regiei de faptul că, deşi a solicitat prin mai multe adrese, detalii privind lucrările de reparaţii la drumurile judeţene, nu a primit nici un răspuns. Mai mult, reprezentanţii CJ şi-au arătat disponibilitatea ca, împreună cu angajaţi ai RAADPP să verifice modul în care sînt efectuate lucrările, dar s-au izbit de un refuz categoric.

În final, angajaţii CJ s-au deplasat singuri pe şantierele administrate de regie, iar ce au văzut i-a îngrozit: „gropile se plombează direct peste praf şi pămînt, nu se curăţă şi nu se frezează înainte de aplicarea asfaltului – după două ploi, aceste plombe vor sări; marcajele se fac, tot aşa, peste nisip”, a arătat arhitectul şef al judeţului, Claudiu Salanţă, precizînd că un metru patrat de plombă costă 100 de lei. Totodată, Salanţă a subliniat că, deşi potrivit legii, lucrările de întreţinere a drumurilor judeţene sînt exceptate de la autorizare şi nu necesită parte de proiectare, trebuie respectaţi anumiţi parametri de calitate. În aceste condiţii, Seplecan va propune plenului CJ reorganizarea regiei, respectiv transformarea ei într-o direcţie a administraţiei judeţene. Acest lucru ar fi necesar şi pentru a putea fi accesat un credit din care să fie modernizate drumurile din judeţ, nu doar petecite.

Preşedintele CJ, Mihai Seplecan, este decis să desfiinţaze RAADPP şi spune că va face această propunere la proxima şedinţă a deliberativului judeţean. Motivele care au dus la această hotărîre nu sînt puţine şi, deşi sînt vechi, nu au fost scoase la iveală pînă acum. Conducerea CJ a demonstrat – cu fotografii şi filmări – că se lucrează de mîntuială, că se toarnă asfalt în gropile pline de colb şi se trasează marcaje peste nisip. În plus, nimeni nu ştie ce drumuri ar trebui reparate şi pe cîţi bani.

„Nu există o fişă tehnică a drumurilor, un plan al lucrărilor care ar trebui efectuate. În aceste condiţii, ele pot intra în reparaţii chiar dacă nu este necesar. Eu am solicitat mai multe informări, dar nu am primit nici un răspuns. E o practică ce durează de 25 de ani – nimeni, niciodată, nu le-a cerut socoteală pentru banii cheltuiţi. Eu nu îmi pot asuma nişte plăţi, atîta timp cît nu pot să am un control asupra lucrărilor. Am văzut drumuri la care vegetaţia de pe şanţuri şi rigole nu este îndepărtată. În urma perioadelor cu ploi aceste lucrări nu vor rezista, iar eu trebuie să semnez pentru virarea unor bani în contul RAADPP, fără să am informaţiile tehnice necesare. Nu voi semna pînă cînd nu vom putea controla caliatatea lucrărilor. Dacă semnez, banii ajung la regie şi ei pot face ce vor cu ei. Pot chiar executa unele lucrări, deşi noi nu avem siguranţa că ele sînt necesare” a explicat şeful administraţiei judeţene.

Suspiciunile menţionate îşi găsesc justificarea într-un raport întocmit de CJ în privinţa organizării şi funcţionării regiei, potrivit căruia „judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean au fost acţionaţi în judecată în 32 de litigii în perioada 2010-2015, reclamanţii solicitînd acordarea de despăgubiri pentru daunele suferite de către autoturisme, ca urmare a stării necorespunzătoare a carosabilului”, se arată în document. Mai mult, potrivit şefei serviciului de audit din cadrul CJ, Cosmina Copaciu, controalele Curţii de Conturi şi ale auditorilor interni ai CJ au relevat o serie de deficienţe legate de modul în care derulează transferurile pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii, fără respectarea întru totul a prevederilor legale, precum şi deficienţe privind modul de gestionare a fondurilor publice.

„Încă din 2012 există probleme la fundamentarea bugetului. Nu se ştie exact pe ce se cheltuiesc banii. Pentru alimentarea conturilor, noi am solicitat să ne informeze care sînt fondurile necesare funcţionării, investiţiilor, care le sînt veniturile şi profitul net, dar pînă pe data de 10 iulie RAADPP a cerut alimentarea conturilor fără a se conforma solicitărilor noastre”, a arătat Copaciu.

O altă problemă ridicată de acesta este organigrama regiei şi banii pe care cei 116 angajaţi ai acesteia îi „înghit”. Potrivit directorului economic din cadrul CJ, Rodica Gazsi, salariul mediu al angajaţilor RAADPP se situează între 2.500 şi 2.800 de lei lunar, în condiţiile în care doar 40 de angajaţi sînt „productivi”, adică muncitori plătiţi majoritatea cu salariul minim. „Au cinci directori. Au pînă şi director de fonduri europene, în condiţiile în care ei, ca entitate, nu sînt eligibili pentru a accesa bani europeni”, a subliniatt Seplecan. Potrivit datelor pe care le deţinem, un calcul simplu arată că doar fondul de salarii depăşeşte 300.000 de lei.

Şefa Direcţiei Economice din CJ a mai precizat că, în 2005, RAADPP a contractat un credit de 55 de milioane de lei (ale cărui costuri suplimentare – dobînzi, comisioane – s-au ridicat la 17 miioane de lei), a cărui ultimă rată a fost rambursată în această lună. Din acest motiv regia nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de alininiatul 3 al articolului 28 din Legea nr 51 pe 2006, privind reglementarea activităţilor de prestări servicii de administrare a domeniului public şi privat. „…serviciile de utilităţi publice pot fi furnizate)prestate şi de regii autonome de interes local sau judeţean, numai dacă acestea mai au în derulare proiecte de investiţii cofinanţate din fonduri europene ori din împrumuturi rambursabile, pînă la finalizarea acestora”, se arată în actul normativ.

Desfiinţarea regiei şi transformarea ei în direcţia a CJ este condiţionată şi de necesitatea contractării unui credit în vederea modernizării drumurilor judeţene. „Noi nu putem, legal, potrivit reglementărilor Consiliului Concurenţei, să luăm un credit si să îl dăm regiei, pentru că ar fi considerat ajutor de stat,. Or, fără avizul Consiliului Concurenţei, noi nu putem nici să contractăm şi nic să garantăm acest credit ”, a precizat Seplecan. Acesta a spus că-şi va prezenta propunerea la proxima şedinţă a CJ şi şi-a exprimat convingerea că toţi consilierii o vor vota. „Nu cred că va fi unul care să voteze împotriva intereselor judeţului, căci modernizarea drumurilor judeţene este în beneficiul tuturor clujenilor”, a subliniat şeful CJ.

Adriana STUPAR