Putin încearcă să creeze o Uniune Europeană în spaţiul postsovietic

Agerpres

Dezvăluindu-şi ambiţiile prezidenţiale, premierul Vladimir Putin detaliază, într-un articol pe care îl publică în ziarul “Izvestia”, proiectul înfiinţării în spaţiul postsovietic a Uniunii Euroasiatice, considerată deja de unele cancelarii occidentale drept o tentativă de “refacere a Uniunii Sovietice”.

În articolul său din “Izvestia”, Putin apreciază din capul locului ca “naivă” această viziune a Occidentului şi că nici vorbă de “refacerea într-un fel sau altul a fostei Uniuni Sovietice”, noua alianţă urmînd să fie construită pe valori fundamental diferite, pe alte principii economice şi politice. “Noi propunem un model de asociere supranaţională puternică, capabilă să devină unul din polii lumii moderne şi care să joace, în acelaşi timp, în mod eficient, rolul de verigă între Europa şi dinamica regiune Asia-Pacific”, scrie Putin.

Şeful guvernului rus şi-a făcut publice planurile privind crearea Uniunii Euroasiatice încă din luna iulie a.c., în cadrul Forumului de afaceri al Uniunii vamale între Rusia, Kazahstan şi Belarus. Conform concepţiei lui Putin, Uniunea Euroasiatică ar trebui să reprezinte un nivel superior de integrare, care se produce deja în cadrul Uniunii vamale între Rusia, Kazahstan şi Belarus şi în cadrul Spaţiului economic unic între cele trei state. Acesta din urma va începe să funcţioneze de la 1 ianuarie 2012 şi ar urma să creeze o piaţă uriaşă, cuprinzînd mai mult de 165 milioane de consumatori.

Premierul rus scrie că locuitorii din Spaţiul economic unic, unde vor fi ridicate controalele în domeniile migraţiei, vamale etc., vor putea să-şi aleagă fără restricţie locul de trai, de studiu, de muncă. Oamenii de afaceri vor avea de asemenea dreptul de a-şi alege ţara în care vor dori să deruleze afaceri, avînd de optat între Rusia, Belarus şi Kazahstan.
În ceea ce priveşte reticenţa “unora dintre vecinii noştri” de a participa la proiectele de integrare în spaţiul postsovietic din cauza că aceasta ar intra în contradicţie cu “opţiunea lor europeană”, premierul rus consideră ca “absolut falsă” o astfel de abordare, referindu-se la Ucraina. În acest context, el a subliniat că Uniunea Euroasiatică, la care speră să adere într-o primă etapă Kîrgîzstanul şi Tadjikistanul, va deveni parte indispensabilă a Marii Europe, cu valori unice în domeniile libertăţii, democraţiei şi de piaţă.

Referitor la precedentul model de cooperare care a fost destinat să salveze legăturile industriale, economice şi de altă natură dintre fostele componente ale URSS – Comunitatea Statelor Independente (CSI) -, primul ministru rus consideră că, “deşi se poate evalua în mod diferit eficienţa CSI, se poate vorbi la nesfîrşit despre problemele sale interne, despre aşteptările neîmplinite, este greu totuşi de pus la îndoială faptul că CSI rămîne mecanismul indispensabil de apropiere a poziţiilor şi elaborare a unei viziuni comune în multe probleme-cheie cu care se confruntă regiunea noastră şi produce beneficii vizibile, concrete pentru toţi participanţii”.

Din 2012, Rusia, Kazahstan şi Belarus cele trei foste republici sovietice, vor aplica “în mod creativ, prevederile acordului Schengen” care funcţionează în UE, la început în cadrul Uniunii vamale între Rusia, Kazahstan şi Belarus, apoi, în cadrul Uniunii Euroasiatice.