Punerea în aplicare a obiectivelor Parteneriatului Estic ar trebui puternic accelerată

EUObserver (Articol de Vlad Filat, premierul Republicii Moldova)

În pofida succeselor sale, Parteneriatul Estic nu este lipsit de criticii săi, nu în ultimul rînd pentru că nu oferă o perspectivă de aderare la UE. Dar ceea ce cred eu este că, dacă nu vedem lumina de la capătul tunelului, trebuie să mergem mai repede. Cu cît mergem mai repede, cu atît o vom vedea mai repede. Parteneriatul Estic este atît o busolă cît şi o hartă care ne va aduce mai aproape de integrarea în UE. Aceasta este ceea ce ghidează abordarea R. Moldova privind Parteneriatul Estic, iar efectele sînt clar vizibile.

În iunie 2010, R. Moldova a demarat un dialog privind un regim fără vize, iar ulterior a primit un plan de acţiune cu măsuri care vor permite cetăţenilor moldoveni să călătorească în UE fără vize pentru vizitele de scurtă durată. Europa nu va fi unită dacă cetăţenii săi nu sînt uniţi.

Aceasta este în continuare o muncă neterminată. Actualul regim de vize din UE este un obstacol imens pentru contactele interumane, de afaceri, comerţ şi în cele din urmă pentru dezvoltarea economică şi socială nu numai a vecinilor UE, dar şi a UE ca un întreg.

Au existat numeroase preocupări în UE cu privire la eşecul multiculturalismului şi provocările migraţiei. În acest context, R.Moldova nu este o provocare pentru UE, ci un partener în gestionarea migraţiei.

Abordarea noastră privind dialogul legat de vize nu constă în a cere răspicat concesii din partea UE, ci în a colabora cu UE pentru a aborda preocupările comune. Din acest motiv, R.Moldova şi UE conlucrează pentru a pune în aplicare instrumente mai bune ce vor permite abordarea aspectelor migraţiei. R.Moldova este în proces de creare a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor, reformînd Ministerul de Interne şi modelînd practicile de control al frontierelor şi standardele după cele ale UE.

R.Moldova a făcut progrese substanţiale şi în direcţia lansării discuţiilor privind o Zonă aprofundată şi Cuprinzătoare de Liber Schimb (DCFTA). Pentru a înregistra progrese, ţara are nevoie de mai mult comerţ, nu doar de ajutor. Comerţul mai liber creează locuri de muncă, stimulează prosperitatea şi face modernizarea durabilă şi de aceea oferta DCFTA cu UE este atît de importantă pentru Parteneriatul Estic.
Avînd 50% din balanţa sa comercială externă, UE este deja cel mai mare partener comercial al R.Moldova, făcînd din aceasta o “parte mică, dar inseparabilă a economiei europene”. Ţara are însă nevoie de comerţ mai liber pentru a-şi creşte major cifra de afaceri comerciale, iar speranţa autorităţilor moldovene este de a începe negocierile cu UE privind DCFTA cît mai curînd posibil.

Un alt proiect, mai mic ca anvergură, dar de importanţă majoră, este crearea unei Zone Comune de Aviaţie între UE şi R.Moldova. Am început discuţiile asupra unei astfel de zone în iulie 2011 şi sperăm să le finalizăm curînd. Acest lucru va permite creşterea standardelor de siguranţă ale RMoldova şi intensificarea zborurilor dintre UE şi R.Moldova, reducînd costurile, în beneficiul cetăţenilor.

Este important să se proiecteze şi o viziune pentru viitorul Parteneriatului Estic. Cred că succesul viitor al Parteneriatului Estic va depinde de mai mulţi factori. Printre aceştia se numără un angajament continuu la nivel înalt din partea UE şi a statelor vecine, precum şi diferenţierea între parteneri.

Viteza este, de asemenea, de o importanţă extremă. R.Moldova nu are la dispoziţie un alt deceniu pentru a se moderniza. Dispune de numai cîţiva ani pentru a opera o ruptură radicală şi ireversibilă cu trecutul. De aceea ne grăbim să ne mişcăm cît mai rapid posibil în relaţiile cu UE şi nu ne putem permite să discutăm problemele ani de zile, fără o avansare rapidă. Acesta este motivul pentru care punerea în aplicare a obiectivelor declarate ale Parteneriatului Estic ar trebui să fie puternic accelerată, în special privind comerţul mai liber şi circulaţia mai liberă a cetăţenilor.