Puncte de vedere: Cînd e „musai!” mai poate fi vorba de toleranţă şi multiculturalism?!

Citeam mai ieri într-un ziar despre iniţiativa asociaţiei „Musai” din Cluj-Napoca de a convoca o adunare publică în care să se discute problema inscripţionărilor bilingve din Cluj-Napoca. Ca preşedinte al celei mai vechi asociaţii culturale din Transilvania, „Astra” (1861), am aşteptat să primesc o invitaţie la această întîlnire pentru a-mi putea expune public punctul de vedere, al meu şi al asociaţiei pe care o conduc. Mi-am exprimat chiar intenţia să particip la această adunare de la Fabrica de Pensule, dar ceilalţi membri din conducere m-au conseiat că poate n-aş fi bine primit, pe motiv că acolo ar putea să se discute doar în limba maghiară şi chiar intrarea să fie controlată. Astfel, subsemnatul doreşte de la conducerea acestei asociaţii să fie mai explicită cu privire la asemenea acţiuni, oferind toate detaliile de rigoare, spre a nu se produce tensiuni în rîndul populaţiei, dar nici ca aceasta să aibă impresia că se hotărăşte ceva fără ea sau chiar împotriva ei. Singurele elemente certe le-am putut afla din paginile ziarului „Transilvania reporter”, în care au fost intervievaţi doi membri marcanţi ai societăţii politice maghiare, senatorul UDMR Laszlo Attila, şi viceprimarul Anna Horvath. Pentru aceştia nu există nici un fel de dubiu: în numele multiculturalismului luat ca scut şi apărare la orice fel de intemperii, trebuie să se pună respectivele plăcuţe. Dl Laszlo dă impresia că ne-am afla într-un „război” pe această temă şi că noi, românii, l-am fi pornit: „În război nu se poate construi. Dacă vrem să construim, să ne dezvoltăm, atunci trebui (corect trebuie) să creăm o atmosferă de calm…” Sîntem perfect de acord, dle Laszlo, dar nu noi românii facem mitinguri de o săptămînă în zona Pieţei Muzeului! Pe de altă parte, şi dta eşti de părere că „există o lipsă de comunicare la nivelul Consiliului local, la nivelul factorilor politici”. Atunci de ce mai aruncaţi pisica în mijlocul societăţii civice?, cînd Dv. aţi dat deja sentinţa: „În mod normal, ar trebui puse şi la revedere!” Există o reglementare juridică în acest sens, dar Dv., care reprezentaţi o instituţie a statului care face legi şi le controlează dacă sînt respectate sau nu, îndemnaţi ca aceste legi să nu fie respectate?! Dacă nu există procentul de 20% care să vă dea acest drept, atunci Dv. nu consideraţi că ieşirile zilnice ale tinerilor, că presiunile operate de ei constituie elemente destabilizatoare, care creează tensiuni la Cluj-Napoca? Cum le interpretaţi şi ce motivaţie le daţi?

M-am aşteptat să descopăr un punct de vedere mai lucid la viceprimăriţa oraşului nostru. Dimpotrivă, am găsit acelaşi discurs frumos împachetat în cuvinte europarlamentare, care se aseamănă cu limba de lemn de altădată (iar invocarea istoriei nu v-ar fi deloc favorabilă !), deoarece v-au lipsit exemplele edificatoare. A invoca oriunde şi oricând ideea multiculturalismului (chiar în faţa mea care sunt singurul scriitor clujean care a semnat două cărţi de relaţii româno-maghiare, dar care n-am fost invitat nicioadată de o societate culturală a Dv. să mă exprim despre toleranţă şi multiculturalism?!), spre a acoperi acţiuni şi intenţii cu bătaie mai lungă, nu poate să ne convingă, chiar când forţaţi termenul spre a-l dilata până la pierderea sensului, prin apelul la „mai mult decât toleranţă”. Lucrul acesta îl ştie fiecare român, căci toleranţa este la noi aplicată peste tot, dar de aici până la ordinul de „Musai!” ar mai fi ceva loc de toleranţă. Cât privesc sumele alocate de la bugetul local pentru Zilele Culturii Maghiare, care se desfăşoară fără o mână întinsă românilor, s-ar putea discuta zile în şir, ele neînsemnând deloc „dărâmarea a tot ce ne desparte”, ci dimpotrivă. Când intervin disfuncţionalităţi (din ce în ce mai multe) în cadrul cărora nu se asigură traducerea la unele evenimente motivaţia Dv. ni se pare sperfluă, când găsim mai jos o explicaţie care nu ne satisface: „În privinţa comunicării mele prin Facebook: acolo nu văd de ce aş comunica şi în română despre proiectele din primărie, dublând informaţiile de pe pagina domnului primar” M-aş fi aşteptat s-o faceţi, tocmai pentru a da Dv. exemplu despre acel multiculturalism la care faceţi trimitere, respectiv la „multiculturalismul” care să „creeze un (corect o) plusvaloare din existenţa culturilor”. Aştept neaparat şi un punct de vedere din partea domnului primar actual.

Prof. univ dr. Mircea Popa, preşedintele

Despărţământului Cluj al Astrei

Articole din aceeasi categorie