Publicaţii clujene “Tribuna” nr. 249, 16 – 31 ianuarie 2013

Noua Tribuna

Aş fi fost tentat să încep rîndurile de faţă cu Eminescu. O secţiune ‘dosar’ consistentă, Eminescu. Istorisirea celei mai cuplite crime din istoria României de Constantin Barbu, “12 cărticele (de 120 – 150 de pagini fiecare)… Cărticelele se vor înşirui, urmînd firul roşu, straniu şi complicat ca un ghem obscur (bine ţesut de profesionişti ai crimei), al evenimentelor desfăşurate între 28 iunie şi 15 iunie 1883…”. Continuarea firească este dată de Timpul lui Eminescu de Andrei Vartic, cu o concluzie surprinzătoare dar bine argumentată, citez, “Mihai Eminescu este adevăratul lider spiritual al naţiunii române şi calitatea aceasta, mai ales în condiţiile de temut ale hăurilor globalizării – politice, morale, tehnologice – dar şi a cataclismelor naturale şi climaterice, nu i-o poate lua nimeni. Timpul lui Eminescu abia vine !”.

Mi-ar fi plăcut să încep şi cu articolul semnat de Livius George Ilea, Centenar Gheza Vida. 1913 – 2013. Valorile trebuie cunoscute, memoria lor păstrată, cu atît mai mult cu cît ne referim la un amplu proiect Centenar Vida 1913 – 2013, “iniţiat sub egida Academiei Române, de către acad Marius Porumb, program dedicat memoriei unei incontestabile personalităţi a sculpturii româneşti de secol XX”.

A treia tentaţie este “Perioada diplomatică” de Zenovie Cârlugea, rînduri despre cartea lui Nicolae Mareş, “Eugen Ionescu – un diplomat român în Franţa”. Tentaţia pentru artele spectacolului are trei faţete. Prima este dată de articolul”Restanţier … la FNT” de Claudiu Groza, a doua este semnată de Tudor Caranfil, “Tinereţea lui Sergiu Nicolaescu” în secţiunea ‘film’, a treia are o altă semnătură distinctă, cea a Oanei Cristea Grigorescu, “Accesul la alteritate”, rînduri despre Festivalul internaţional de teatru ‘Interferenţe’.

Prefer editorialul Noua Tribuna scris de Mircea Arman dintr-o postură nouă, de redactor – şef. Editorialul punctează noua direcţie pe care o va avea ‘Tribuna’, citez, “De la o gazetă gîndită a fi, în esenţă, un rezonator al valorilor şi autorilor transilvăneni, poate mai restrîns, Tribuna trebuie să devină, cu adevărat, o tribună naţională. Singurul criteriu de publicare urmează a fi cel valoric, evantaiul disciplinelor şi autorilor care urmează să îşi facă loc în paginile publicaţiei urmînd a fi semnificativ lărgit (…) Avem ambiţia de a crea o instituţie de presă culturală modernă, lipsită de cunoscuta-i obtuzitate, legată organic de cele mai importante publicaţii naţionale şi internaţionale, o revistă vie, deschisă polemicilor culturale de orice tip, dar şi studiilor, articolelor sau eseurilor solid documentate, de la literatură la plastică, filosofie sau drept, pînă la polemica politică centrată în jurul celor mai diverse doctrine şi idei. Totodată, nu va lipsi poezia autorilor deja consacraţi, dar şi promovarea noilor generaţii de poeţi, a prozatorilor sau dramaturgilor valoroşi (…) Aici întrevedem rolul noii Tribune, respectiv în căutarea şi promovarea migăloasă a valorilor naţionale, a celor vechi şi a celor contemporane”.

Mircea Arman are publicate peste o sută de eseuri, studii în domenii din cele mai diverse, estetică, critică literară, filosofie, poltiică, drept. Cît priveşte cărţile scrise, sînt de amintit “Poezia ca adevăr şi autenticitate. O cercetare fenomenologică”, “Despre divin, poetic şi filosofic în gîndirea preplatonică”, “O istorie critică a metafizicii occidentale”, “Metafizica greacă” (carte în curs de apariţie la Editura Academiei) şi nu în ultimul rînd, traducerea cărţii lui Martin Heidegger, “Fiinţă şi timp”. Multe din cărţile şi studiile publicate sînt indexate în baze de date internaţionale.

Să fiu cinstit, Tribuna 249 interesează prin toate articolele : “Pianiştii sfîrşitului de veac : Bill Evans” în ‘jazz story’, “Patru temerari” în ‘sport&cultură’, ”Leninismul ni-e far şi tărie şi-avînt…”, în ‘rînduri de ocazie’, “Consoarta romancierului” în ‘flash – meridian’, “Despre Holderlin””Hexagonul şi Cercul. Cazul Jacquier”, “La moşi”, “Al diavolo la celebrita !”, “Iarna – noaptea urşilor”, “Gadget-urile artei. Criteriile excelenţei” în secţiunea ‘patrimoniu’, “Tranşee în coteţ” de Oana Pughineanu, proza lui Gheorghe Schwartz, “A patra naraţiune”, interviul luat de Alexandru Petria scriitorului Liviu Ioan Stoiciu (“Pentru mine rămîne o enigmă de ce în România valoarea literară originală nu este apreciată”), “Un exemplu de simetrie la Dante” în ‘amfiteatru’, “Vasile Pârvan şi Universitatea clujeană” de Petru Poantă, “Floria Ilis şi diorama Eminescu” în ‘comentarii’, “Despre reflecţiile religioase ale unui Dostoievski bengalez” în ‘cartea străină’, “O recitire înnoitoare a ‘prozei subiective’ româneşti”.

Demostene ŞOFRON