Publicaţii clujene “Tribuna” nr. 248, 1 – 15 ianuarie 2013

Patrimoniul Eminescu

Voi începe prezentarea numărului 248, primul al anului 2013, cu editorialul “Despre o imposibilă ‘despărţire’, de Adrian Dinu Rachieru, articol ce propune, argumentat, “reîntoarcerea la Eminescu”. Un Eminescu “disputat cu febrilitate, aşadar, răstălmăcit, falsificat (conjunctural, de regulă), suportînd varii ‘jocuri de imagine’ (…) Taberele în conflict (apărători indignaţi vs contestatari iritaţi) au exploatat, fără milă, tema Eminescu. Încît, ceea ce ştim azi despre marele poet este ceea ce au făcut alţii din Eminescu : tratat festivist, cu admiraţie protocolară, motificat prin obligativitate şcolară, mustrat, trecut prin demascări, revizuiuri, penalizări, supus ironiilor şi corecţiilor sau, dimpotrivă, îngropat sun stratul grosier al aberaţiilor pioase (…) Un Eminescu confiscat, clişeizat, desfigurat, împovărat prin cumul etichetologic (profetism, titanism, ecumenism, teleportare) şi mai ales, necitit, sfîrşeşte prin a fi înstrăinat de sine. Acesta este marele pericol al despărţirii de Eminescu”. Cert este că Eminescu nu mai interesează ca înainte, că timpul s-a oprit în loc pentru marele poet naţional. Concluzia ? Citez din editorial, “Adevăratul test rămîne lectura. Patrimoniul Eminescu, ca reper ferm, exponenţial, ne apără într-o epocă fluidă şi confuză, iscînd, sub tăvălugul globalizării, zarva alertei identitare, contrapunînd – prin figura marelui poet şi gazetar, ieşit din adîncul firei româneşti – o identitate proteică, veghetoare”.248 este un număr care se citeşte cu plăcere. Ajunge să vă supun atenţiei titluri precum “Tribuna la masa rotundă” (de Claudiu Groza; un invitat pe măsura evenimentului, I. Maxim Danciu sau zece ani de redactor şef al revistei ‘Tribuna’, 2002/2012), “Cum am citit cel mai nou roman scris de …” – autor Ştefan Manasia, “George Coşbuc, publicist cultural” (de Ion Buzaşi)”Romanul istoric (Radu Ciobanu” de Constantin Cubleşan, “O recitire înnoitoare a ‘prozei subiective’ româneşti” de Ion Pop, “Romanul Clujului” de Laszlo Alexandru interviul cu scriitorul Ion Cristofor (“Detest laşitatea de a nu spune răului pe nume”, interviu realizat de Lucia Dărămuş), “Istoria năsăudeană transpusă în ăagini de literatură” (de Iuliu Marius Morariu), “O interpretare sagace a parabolelor lui Iisus” (de Cezar Boghici), “Politica energetică europeană : între tentaţia suficienţei şi un alt Ex Oriente Lux” de Florian Soporan, “Rit şi medicină în Camerun” de Ionela Iacob (ambele în secţiunea ‘dezbateri & idei’), “Gadgetu-urile artei. Criteriile excelenţei. Criteriul auctorial. Arta ca profesie” de Vasile Radu în ‘patrimoniu’, “Dorin Tudoran şi Timothy Garton Ash : anatomia şi fiziologia lui Mefisto” (Vasile Gogea), “Singur printre poeţi. Cluj – Budapesta – Bratislava – Brno – Praga – Cluj” (Ştefan Manasia), “Corabia – Murgul focos al valurilor” (Flavia Teoc), “Jurnal din Maribor. Trei zile într-o Capitală Culturală” (Claudiu Groza; “Ce am învăţat la Maribor ? Fără să devin ‘pedagogic’ : să păstrăm ce încă mai avem (Muzeul Farmaciei, Palatul Banffy), să reintegrăm ce nu mai avem (Mănăstirea Franciscană), să profităm de ce ni s-a dat (Dealul Cetăţuii), să încurajîm iniţiativele mici, pe lîngă marile proiecte. Că vom fi sau nu Capitală Culturală a Europei, cred că noi, clujenii, trebuie să fim bucuroşi că sîntem acasă”), “Limba română în suferinţă” de Adrian Ţion (de citit !!!), “Superdotaţii” (Ioan Muşlea şi apreciata secţiune ‘jazz story’), “Lucru nemţesc” de Mugurel Scutăreanu (Festivalul Mozart), “De-a şoarecele şi pisica” (Adela Tetean Vinţeler în secţiunea ‘film’) şi tot film în “Killer Joe” (Lucian maier) şi “Cînd cade o vacă din cer” (Alexandru Jurcan), “O nouă grădină cu flori” (Livius George Ilea despre personala Oniţa Mureşan).

Tribuna Universitaria propune texte semnate de Sanda Berce (“Avatarurile modernităţii”), Elena Păcurar (“Localizare, identificare, definire. Despre irlandezitate la James Joyce”), Alina Preda (“Opera wintersoniană şi imperativul etic al libertăţii”), Petronia Petrar (“Toposul naraţiunii : romanul britanic contemporan şi renaşterea locului”), Adrian Radu (“Despre loialitate şi demnitate în romanul ‘Rămăşiţele zilei’ de Kazuo Ishiguro”), Carmen Borbely (“Globalizarea şi angoasele sale în proza lui Hari Kunzru”), Rareş Moldovan (“Cărţi, hărţi şi reconstrucţii”).

Demostene ŞOFRON