Publicaţii clujene “Tribuna”, nr. 247, 16 – 31 decembrie 2012

Tot mai greu de ales un titlu… Am optat pentru ‘Faţa şi reversul’

Sincer să fiu, îmi este greu, foarte greu să aleg un titlu. Îmi este deoarece aproape toate articolele numărului 247 întrunesc calitatea deschiderii. Nu – mi rămîne decît să vi le supun atenţiei, îndemnul fiind unul singur, de a citi da capo al fine Tribuna la cel de al 247 – lea număr…

Voi începe cu ‘Faţa şi reversul’, bloc – notes semnat de Aurel Sasu, din care vă ofer cîteva rînduri, edificatoare însă, citez, “Asist de mai multă vreme la mediocra prestaţie culturală a Clujului. Un oraş care cochetează lamentabil cu ideea de capitală spirituală a Europei (…) Estetica oraşului ? Ce pot să cred despre un (important ?) arhitect care face deosebire între Clujul ‘din centru’ şi cel din Mărăşti ? Ce pot să cred despre dedalicul labirint, numit bazar, din acelaşi cartier, o monstruozitate pe care n-o întîlneşti decît în cele mai sărace suburbii din India ?… Ce să cred despre oraşul care permite vînzătorilor de pepeni să-şi instaleze în plină stradă, spre disperarea trecătorilor, patul, duşul (ligheanul) şi bucătăria, după modelul deşertic al curţii fără gard ?… Îmi face impresia că trăiesc, uneori, într-o lume de ospiciu ! … Clujul are toate şansele să rămînă, pentru o lungă perioadă de timp, ceea ce a fost dintotdeauna : un loc de tranzit şi nimic mai mult (…) Clujul trebuie regîndit fundamental, trebuie scos, cu orice preţ, din starea de comă în care vegetează de peste douăzeci de ani…”. Subscriu celor de mai sus. Sînt tentat să completez informaţiile, am n argumente care pledează pentru, citez din nou din Aurel Sasu, “reinventarea Clujului”. Mă opresc însă, rugîndu-vă să citiţi cu mare, mare atenţie ‘Faţa şi reversul’, un text cu multe, foarte multe adevăruri în el. Şi încă ceva… La cum arată şi cum este administrat, la ce informaţii “oferă”, Clujul nu are absolut nici o şansă să devină Capitală Culturală Europeană. Din păcate…

247 trebuie să intereseze pentru articole precum ‘Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete Puck’ (Roxana Croitoru), ‘File dintr-un festival al dramaturgilor clujeni’ (Adrian Ţion), ‘Cealaltă parte a fericirii. Festivalul Filmului Românesc de la Londra, ediţia a IX-a’ (Liviu Antonesei), ‘Arta transformării indignării în acţiune’ (Oana Cristea Grigorescu; articol despre cea de a 5-a ediţie a festivalului internaţional Temps d’ Images), ‘Galaxia Miles Davis’ (Ioan Muşlea), ‘Tînăra şcoală componistică de la Cluj sau triumful cerebralităţii dionisiace’ (Virgil Mihaiu), ‘Mozart fur immer’ (Mugurel Scutăreanu despre cea de a XXII-a ediţie a Festivalului Mozart), ‘Gadget-urile artei. Criteriile excelenţei (Vasile Radu), ‘Vitrina scriitorilor rataţi’ (Aurel Sasu; obligatoriu de citit !!!), înterviul luat de Alexandru Mizgan, academicianului Şerban Papacostea (“Cred că ceea ce au produs românii în istorie merită să fie apreciat !”), ‘O istorie necesară’ (Oana Pughineanu despre Accademia di Romania de la Roma, la … 90 de ani), ‘Accademis di Romania din Roma la 90 de ani. O instituţie culturală de prestigiu’ (Mihai Bărbulescu), ‘Mara lui Slavici, Cîteva descifrări’ (Ovidiu Pecican despre surprizele lecturii romanului ‘Mara’, de la saltul narativ la antropologia peisajului, onomastică şi relief geografic, Mureşul de Jos), ‘Andrei zanca – ‘Singurătatea mîntuită’ (Ion Pop în secţiunea ‘lecturi’), ‘Psihobiografia’ lui Ovidius’ (Ştefan Manasia; cronica volumului lui Michael Solomon, “Acasă între lumi. Romanul lui Ovidiu”), ‘Un deceniu la ‘Tribuna’ (Oana Pughineanu), ‘Gustav Klimt & Vienna Secession în actualitate’ (Livius George Ilea), ‘O lună în Thailanda’ (Lucian Maier; cronică de film), ‘Dacă bei vinul nostrum’ (Alexandru Jurcan), ‘IL Caragiale abia s-a apucat de scris’ (Vasile Gogea în ‘mofteme’), ‘Aniversări, lansări, vernisaje…’ (Radu Ţuculescu), ‘Ce rămîne din Yoknapatawpha’ (Virgil Stanciu), ‘Doctorale (adică Universitare; autor Ion Bogdan Lefter), ‘CERUL – cămaşa lui Mani’ (Flavia Teoc în secţiunea ‘metaforele nordului’), ‘Măsura cuvintelor’ (cronica volumului ‘Punctum saliens’ de I. Maxim Danciu; “cartea este o lecţie de viaţă şi o pledoarie pentru felul de a fi cumpătat, ‘discret şi deloc grăbit’…”), poezie de Nicolae Goje şi Ionela Mădălina Grosu, ‘Un experiment poetic’ (Petru Poantă).

‘Tribuna Claviaturi’, Cenaclul literar din Huedin, propune texte semnate Dinu Bălan, Teofil Răchiţeanu, Constantin Cubleşan, Mirela Bălan, Cristian Paşcalău, Horea Dorin Matiş, Alexandru Jurcan.

Mulţumim Ion Maxim Danciu !

Cu siguranţă o zi cum a fost cea din 19 decembrie, 2012, nu se va uita deloc. Şi nu se va uita deoarece invitatul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, a fost Ion Maxim Danciu, publicist, profesor, scriitor, invitat cu un statut aparte, statut onorat cu cinste din 1990 încoace. Am în vedere două perioade distincte din activitatea lui IM Danciu, cea de secretar de redacţie al revistei ‘Tribuna’ (1990 – 2002), respectiv redactor şef, 2002 – 2012, un deceniu parcurs cu demnitate, un deceniu în care ‘Tribuna’ a devenit spaţiul propice dialogului deschis, viu şi angajat, civilizat ănainte de toate,

IM Danciu este la final de mandat ca redactor şef al ‘Tribunei’. Îl aşteaptă studenţii. Are ce le împărtăşi, are ce le spune, totul pe baza unei experienţe bogate din care se pot învăţa multe pentru şi în profesia de ziarist. Mai mult, sper ca IM Danciu să ne ofere istoria post 1990 a revistei ‘Tribuna’. Este în măsură să o facă, cunoscînd cel mai bine evoluţia revistei în ultimii peste 20 de ani. O evoluţie in crescendo de la un an la altul, cu numere tot mai interesante şi prezentările subsemnatului v-au convins că avem de-a face un o revistă de mare, mare calitate ideatică şi nu numai.

Ce va aduce 2013 pentru ‘Tribuna’ ? Sigur va aduce, pe baza unui manageriat la fel de inspirat şi coerent ca cel asigurat de IM Danciu, calitate (tematică, ideatică, scris, abordare, colaboratori,…).

Demostene ŞOFRON