Publicaţii clujene “Tribuna”, nr. 230, 1 – 15 aprilie 2012

De la Ion Creangă la Ion Budai Deleanu. Dar şi despre raţiunile trecutului…

Recentul număr 230 atestă din nou, pentru a cîta oară, atenţia acordată temelor abordate, incintante şi incisive, pline de învăţăminte, de citit înainte de orice.

230 este un număr tentant din ‘n’ motive, de aici şi dificultatea de a mă opri asupra unui subiect anume. Eseu lui Adrian Dinu Rachieru ne (re)aminteşte faptul că în 2012 se împlinesc 175 de ani de la naşterea unuia dintre marii clasici ai literaturii române, Ion Creangă. Un Ion Creangă văzut prin tot ceea ce ne-a lăsat ca prozator, teolog, poet, autor de manuale. În plus, Adrian Dinu Rachieru se opreşte asupra spiritului ‘coţcăresc’ al autorului moldav, a cărui operă a făcut obiectul multor cercetări, de la Ibraăileanu la Pompiliu Constantinescu, Ion Negoiţescu, I. Cheie – Pantea, Şerban Cioculescu. Pe aceeaşi lungime de undă a recitirilor şi interpretărilor este şi Eugen Pavel în articolul ‘Ion Budai – Deleanu. Recitirea manuscriselor’, partea I, cu o primă concluzie de reţinut, citez, “Istoria textelor poetice ale lui Budai – Deleanu, chiar şi sumar schiţată, aruncă un fascicul de lumină asupra unui laborator de creaţie imprevizibil, cu enigme încă neelucidate pe deplin”. Eugen Pavel supune atenţiei interpretările unor exegeţi de primă mînă cum sînt Bogdan Duică, Dumitru Popovici, Aron Denuţianu sau Gh. Cardaş.

Dacă e să mă opresc asupra politicului în recentul număr 230, atunci mă opresc asupra editorialului semnat de Sergiu Gherghina, Raţiunile trecutului, respectiv Viziuni economice integraţioniste în cadrul CAER. 1962 – 1963, articol semnat de Mihai Croitor, de citit în secţiunea ‘istoria’. Raţiunile trecutului pun în discuţie statele postcomuniste, citez, “procente însemnate din populaţiile esteuropene îşi doresc sau şi-au dorit aderarea şa Uniunea Europeană. Excepţiile acestui optimism sînt Estonia şi Cehia, ambele recunoscute pentru opoziţia publică pe care au manifestat-o împotriva ideii europene de-a lungul vremii”. Nu merg mai departe, vă spun atenţiei articolul. Cum vi-l semnalez şi pe cel scris de Mihai Croitor, cel care ne atrage atenţia asupra unui moment crucial în istoria României, “momentul 10 aprilie 1962”. CAER nu s-a aflat şi nici nu se află în dezbaterea publică deloc, este remarcabil faptul aplecării lui Mihai Croitor asupra acestui subiect. Plăcerea lecturii este mare prin noutăţile aduse şi prefer să mă opresc aici, lăsîndu-vă bucuria lecturii.

230 interesează prin ‘La Scuola di Pittura’ de Livius George Ilea, prin articolele dedicate filmului – ‘Artistul’, ‘Şah cu moartea’, ‘Remember Alexandru Tatos’ -, prin cronica teatrală ‘Domnişoara Julie – situs vs. status’ de Aglika Stefanova Oltean, prin cronica lui Alba Simina Stanciu (‘Anotimpurile în balet’), prin cronica teatrală ‘Lumea lui Micşa şi ţara lui Oz’ de Claudiu Groza, prin jazz – story-ul ‘Stilul cool’ – autor Ioan Muşlea, prin ‘Jazz în jumătatea de Est a Bătrînului Continent’ de Virgil Mihaiu (binevenite aceste două articole dedicate jazzului), apoi ‘Doctor “horroris” causa ?” de Adrian Ţion, “Caragiale fără mască” de Radu Ţuculescu, traducerea din TS Eliot, “Ulise, ordine şi mit” – traducere de Virgil Stanciu în secţiunea ‘excelsior’, “Un final polemic” de Aurel Sasu (articol dedicat cărţii lui Mircea Muthu, “Europa de Sud – Est în memoria culturală românească”), “Lumea literară” de Petru Poantă în ‘Clujul interbelic’, “Din simbolistica Clujului. Vremuri de azi şi de demult” de Dumitru Suciu, “Femeia ideală” de Alexandra Şchiopu, “Identitatea feminină în scrierile Iuliei Haşdeu” de Nicoleta Poenar, “Femeie tînără, caut bărbatul ideal” de Ramona Lupean, “Corpul sublim, corpul grotesc” de Adriana Mihoc, “Natura e în ochiul privitorului : Bucura Dumbravă şi Calistrat Hogea” de Marinica Mălăşîncu, “Gen, cercetare, perspective” de Mihaela Mudure, “Vir doctus lauro dignus” – Virgil Vătăşianu şi Premiul Herder” de Stelian Mândruţ, “Urmaşii lui Dante” de Laszlo Alexandru, “O artă în continuă evoluţie” de Ovidiu pecican, “Criza egalităţii” – articol semnat de Horia Lazăr, “George Vulturescu sau despre ‘+smintitul’ de pe Pietrele Nordului” – autoare Irina Petraş, “Poezia lui Sorin Mărculescu” de Ion Pop, “Ana Selejan de la mistificare la adevăr” de Mircea Popa, “Imperiul ‘şantajului’ cu imagini” de Sabin Borş, “Am văzut faţa viitorului” de Flaviu Cîmpean. Toate sînt interesante şi de citit.

Demostene ŞOFRON