Publicaţii clujene “Tribuna”, nr. 225, 16 – 31 ianuarie 2012

Spiritul rafinat al scriitorului Mihai Măniuţiu

Cafeneaua critică a avut un invitat de excepţie, regizorul şi scriitorul (poeme, aforisme, proze, memorii, eseistică) Mihai Măniuţiu, nume extrem de cunoscut, căutat, spirit rafinat, aplaudat la scenă deschisă.

Scrisul lui Mihai Măniuţiu este incitant şi volumele recent lansate sînt argumentaţia supremă. Vă supun atenţiei volumele Exorcisme (“manifestări postapocaliptice generate tocmai de nevoia constantă de a comunica”), În Balkanya, eu şi ceilalţi demoni (poeme şi prozopoeme), Opiniile unui călător nedemn de încredere (proze), amintind totodată ‘Un zeu aproape muritor’, ‘Istorii pe care n-am să le mai scriu’, ‘Spaţiul cameleonic’, microromanul ‘Memoriile hingherului’, ‘Scene intime. Scene de masă’, ‘Autoportret cu himere’, Omphalos’, ‘Spune Scardanelli’, putînd scrie şi vorbi despre un autor “cu o operă consistentă”, de cititi şi de cunoscut. Cu atît mai mult cu cît “modalităţile de construire a textului provin din interpretarea dramatică. Actorii sînt ca poeţii. Şi viceversa. Ei nu suferă. Tocmai de acea se îmbolnăvesc de roluri. Personalitatea lor se compune din toate ipostazele întruchipate (…) Poetul rămîne captiv în culisele spectacolului, însoţindu-se cu manechine viclene, cicnindu-se de mobile şi încîlcindu-se în bucîţi de pînză. Recuzita se revoltă împotriva creatorului, înscenînd o piesă unde identităţile se dezvăluie odată cu mutilarea fiecărui lucru”, am citat din George Neagoe. Critic alături de care se află în descifrarea universului lui Măniuţiu, Andreea Drgăghicescu , Ioan Bogdan Lefter şi Irina Georgescu.

Recentul număr 225 al ‘Tribunei’ interesează prin articolele “Sculptura mică într-o nouă ‘Vîrstă de bronz” (“Tehnica turnării în bronz, ‘impusă’ participanţilor, conferă în fapt, marea liberate a unei poetici plastice specifice”; Livius George Ilea), “O anamneză necesară” de Ioan Pavel Azap, “După Revoluţie” de Lucian Maier (“un documentar pe care îl recomandă în primul rînd valoarea sa istorică şi antropologică”), “Cîinii negri ai soarelui” de Alexandru Jurcan sau de la volumul “Drumul” al lui Cormac McCarthy la filmul lui John Hillcoat, “CinaMAiubit 15” de Ioan Poavel Azap (note pe marginea festivalului Internaţional de film studenţesc CineMAiubit), “Kant cel psihotic” şi “Urîtul. Un nou portret al lui Narcis” de Caludiu Groza (marginalii la spectacolul ‘Immanuel Kant’ de Thomas Bernhard, respectiv ‘Urîtul’ de Marius von Mayenburg), “Greii bebop-ului” – articol semnat de Ioan Muşlea (secţiunea jazz story), “Munchen 1972 – Londra 2012. Terorism şi convenţii internaţionale” în secţiunea ‘sport&cultură’, “Marea flecăreală” de Radu Ţuculescu, “Cum se făceau colocviile internaţionale în România comunistă”de George Cipăianu, “Adunarea coţofenelor clarvăzătoare” de Adrian Ţion sau “după 12 zile de bocete, în Coreea de Nord e tot linişte”, “Chemare din Avon” de John Heilpern în traducerea lui Virgil Stanciu, “Distributivismul: o expresie a fracturilor lumii contemporane” de Marius Ianus (“Avem de-a face cu încercarea unei generaţii de a selecta, dintr-o grămadă de rupturi şi petice, ce mai e bun. Aşa mi se pare gruparea lui Hurduzeu : o adunătură de scormonitori în gunoiul epocii noastre”), “Viaţa bună mediată tehnologic” de Robert Arnăutu (“Mare parte din viaţă nici nu mai este posibilă în afara medierii tehnologice : angajarea este condiţionată de tgrimiterea unei aplicaţii prin mail, supravieţuirea este condiţionată de sistemele de transport, utilităţi şi aprovizionarea cu hrană”), “Universitatea” de Petru Poantă în secţiunea ‘Clujul interbelic’ (“Lecţia inaugurală la deschiderea Universităţii din 3 noiembrie, 1919 o ţine Vasile Pârvan”; articol excelent, pe care-l recomand cu toată căldura), “Ateismul la români” de Aurel Sasu (“Cînd vreau să mă simt cu adevărat liber, recitesc ‘Memolriile’ lui Valeriu Anania. Singura carte mare, fără prejudecăţi, a ultimelor decenii. Aflu în ea răspuns tuturor întrebărilor, despre jertă şi agonie, despre neputinţa cărnii şi tăria spiritului, despre bucuria lacrimii şi sărutul trădării, despre păcatele oamenilor şi periferia morală, despre falsa recunoştinţă şi curăţia inimii”; de citit !), “Crîmpeie din simbolistica Clujului. Vremuri de demult” de Dumitru Suciu, “Cine a fost Al Optezi şi nouălea” de Gheorghe Schwartz, poezia lui Gabriel Bota, “I. L Caragiale ‘Pretutindeni în lumea de azi’ de Constantin Cubleşan, “Nedumeriri” de Laszlo Alexandru, “Aforismul regmanian” de Ovidiu Pecican, “Alex Goldiş în tranşeele criticii româneşti” de Ion Pop, “Maşina timpului s-a blocat în Germania” de Ştefan Manasia, “În ‘spatele mesei” de Dorin Mureşan, editorialul “Eminescu & Beyonce” de Oana Pughineanu, “Eminescu la Cernăuţi” de Mircea Popa.

Demostene ŞOFRON