Publicaţii clujene “Tribuna”, nr. 223, 16 – 31 decembrie 2011

Incursiune în goticul clujean cu Liviu Vlad

Din nou interesant, din nou de citit da capo al fine, din nou un număr care mulţumeşte. Şi mulţumeşte deoarece prin autori versaţi – Viorica Guy Marica, Ioan Pavel Azap, Mugurel Scutăreanu, Radu Ţuculescu, Gheorghe Iancu, Marius Jucan, Aurel Sasu, Horaţiu Damian, Virgil Stanciu, Claudiu Groza, Petru Poantă, Şerban Foarţă, Ştefan Manasia, Ovidiu Pecican, Laszlo Alexandru, Ion Pop, Cristina Ispas, Sergiu Gherghina, Elena Ivanca, Robert Arnăutu, Adrian Dinu Rachieru, Adrian Ţion, Cezar Boghici, Werner Sollner, Bernd Kolf, Klaus Hensel – ne bucurăm spiritual de articole de actualitate, articole care deschis noi ferestre de abordare, o efervescenţă de care avem nevoie acum mai mult poate, ca altădată.

Despre Liviu Vlad am mai avut prilejul să scriu. Revin deoarece nu cu mult timp în urmă, Liviu Vlad a propus – interesul a fost maxim – o incursiune în goticul clujean, personală de mare impact istoric şi artistic, o incursiune “spre trecutul stilurilor regente din configuraţia urbanistică a Clujului”, din care nu lipsesc capela Calvaria din Cluj-Mănăştur, biserica Sf. Mihail, mănăstirea dominicană, biserica fostă minorită (azi reformată) de pe strada Kogălniceanu,… Exemplare sînt lucrările ‘Ritmuri ogivale’, ‘Compoziţie gotică’, ‘Motiv gotic’, … În acelaşi timp, este şi o incursiune în baroc şi mărturie stau lucrări precum ‘Compoziţie barocă’, ‘Baroc şi vegetaţie’, ‘Portal baroc’, … 2011 a însemnat pentru Liviu Vlad două inspirate personale, Bonţida în clarobscur (august) şi această incursiune în goticul clujean, ambele bucurîndu-se de atenţia cuvenită, ambele cu deschideri spre viitor, spre noi şi plăcute surprize, cum numai Liviu Vlad ştie şi poate să ofere.

De citit sînt şi articolele ‘O anamneză necesară’ (VIII), o trecere în revistă a ultimilor 20 de ani de cinematografie românească; ‘BIEFF 2011’ – o altă privire analitică, asupra Festivalului internaţional de film experimental de la Bucureşti; ‘Maratonul teatral de la Braşov’ sau marginalii asupra Festivalului de dramaturgie contemporană, la cea de a 23-a lui ediţie; ‘Autori armeni pe scenele clujene’, cronică la spectacolul ‘Nu trageţi, sînt deja moartă’, dar şi cronică la ‘Sex, Drugs & Rock’N Roll’; ‘Un titlu de interes imediat. “Crampoanele României şchioape” în secţiunea ‘Sport&Cultură’; ‘Dovezi pentru credinţă’ în secţiunea ‘credo’; ‘Un nou an, un nou ‘tu’ şi multe altele’, traducerea textului de Robert Rowland Smith; ‘Viena, 30 august 1940 – un simulacru de arbitraj’ în ‘puncte de vedere’, o temă mereu actuală, dureroasă, un moment din care avem multe de învăţat pentru fiinţa noastră şi existenţa ei în timp şi spaţiu; ‘Gest şi corporalitate’ de Elena Ivanca, gînduri dintr-o dublă perspectivă, de actor şi profesor de actorie (“Teatrul ca practică a reintrat în atenţia marilor dezbateri culturale, nu doar datorită tradiţiei sale îndelungate, ci mai mult în virtutea potenţialului inalterabil de a-şi face simţită prezenţa în realitatea socială”); ‘Hibrizi, tehnologie şi teoria actor – reţea’, comentarii la teoria actor – reţea emisă de Bruno Latour; ‘Identitate şi publicitate’; paginile dedicate în suplimentul ‘Tribuna Documenta’ profesorului Francisc Pall (articole semnate de Ovidiu Ghitta, Ioan Aurel Pop, Ionuţ Costea, acad. Camil Mureşanu); articolele secţiunii ‘Tribuna Claviaturi’, dedicate Cenaclului literar din Huedin (semnatari Dinu Bălan, Teofil Răchiţeanu, Ioan Perţe, Horea Dorin Matiş, Ioana Paşcalău, Marian Gelu, Niculae Gheran); ‘Balul intelectualilor’, cronica volumului ‘Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950’ de Lucian Boia; ‘Universitatea’ în secţiunea ‘Clujul interbelic’, rînduri despre Vasile Bogrea, D. Popovici, rînduri despre Sextil Puşcariu, Constantin Daicoviciu, Liviu Russu, Ştefan Bezdechi, Petre Grimm,…; interviul luat de Radu Ţuculescu traducătoarei Marily Le Nir (“Francezul – de bază – se miră: aha, au şi literatură, nu numai ţigani…?”); ‘Despre beţie’, eseu despre imaginea băuturilor alcoolice în literatură şi nu numai; ‘Poeţi germani ai Echinox-ului’; ‘Poetici netede’; ‘Suprarealism italian’; ‘De la carismă la incertitudine’ , editorial ce analizează demisia lui Silvio Berlusconi; ‘La final de an trecut” (‘Zilele Tribuna 2011’ : vernisajul expoziţiei ‘Tribuna Graphic 2011’, respectiv decernarea premiilor revistei ‘Tribuna’). Cred că v-am convins. 223 este un număr bun, interesant, de citit neapărat.

Demostene ŞOFRON