Publicații clujene: revista TRIBUNA nr. 394/2019

Publicații clujene: revista TRIBUNA nr. 394/2019

În realitatea vieții actuale din Europa se „evită” pe scară mare creștinismul

Editorialul semnat de Mircea Arman are titlul „Ferekyde din Syros (undeva la mijlocul secolului al VI-lea î.Ch.), Theagenes și Acusilaos precursori ai preplatonicienilor”. Ferekyde a fost mitograf, poet, taumaturg, iatromant și theogonist. Cu el se face trecerea de la viziunea cosmogonică la construcția rațională. Theagenes este considerat primul cercetător în gramatica limbii eline… „Gramatica, ca și domeniu al filologiei va fi una dintre disciplinele caracteristice, fundamentale, a noii mentalități științifice și culturale ce avea să se dezvolte încă două mii de ani după aceea.” Acusilaos (secolul al V-lea î.Ch.) este clasat de către alexandrini în rândul poeților cosmogonici timpurii…, alții, alături de Ferekyde, în rândul celor șapte înțelepți.

Diagnozele lui Andrei Marga cuprind două pagini de revistă, extrase din volumul «Filosofi și teologi», în curs de publicare, analizând „resurse ale creștinismului”: „Observăm tot mai des în jur fapte stranii. Bunăoară, națiuni care se revendică, cu justificare istorică, din creștinism, își aplică lovituri, mai curând decât sprijin pentru depășirea situațiilor critice. Papa este nevoit să atragă atenția că oamenii în necaz sunt de ajutat, nu de alungat. Negocierile și aranjamentele firmelor sunt atât de obsedate de profit, încât nici o valoare – dreptatea, adevărul etc. – nu mai contează. Deviza cea mai proprie lui Isus Christos – „să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți” – este amintită mai mult la ceremonii. La noi unii nu au vreo propunere de ameliorare a vieții celor din jur și se opun atât de visceral grațierii – pe care orice sacietate matură o practică periodic, mai ales, la Centenarul statului – încât te întrebi dacă îi mai animă valori creștine. Mulți cer pușcărie pentru alții ca scop în sine, fără să se mai gândească, precum în alte țări, la recuperarea eventualelor daune și să se întrebe: cum s-au dat, de fapt, sentinețele în tribunale? Se atacă public cetățeni, nominal, ca și cum aici ar fi un drept sau ar fi «politică». Unde mai este creștinism aici? Se merge la biserică, unii fac donații, desigur televizate, dar nu observi ceva creștin în comportamentul lor. Unii teologi nu cunosc noutățile efective cu privire la Isus, de cum să mai formeze enoriași. Dacă Isus ar veni printre asemenea muritori, ar fi poftit, în cazul bun, să stea deoparte. Dostoievski ar fi încă odată actual”. Andrei Marga analizează volumul «Ressources du christianisme» de Francois Jullien (L’Herne, Paris, 2018), care readuce în discuție importanța practică a învățăturii lui Isus, după ce observă că în realitatea vieții actuale din Europa se „evită” pe scară mare creștinismul. Iar „evitarea” urcă dincolo de păgâni, trecând printr-o seamă de creștini, la unii exponenți ecleziali. „Aceștia vorbesc despre multe, dar prea puțin despre Isus, creștinism și oamenii de azi, cu exigențe propriu-zis creștine. Adaptarea la ceea ce este în jur trece înaintea exigențelor creștine.”

În pagina de Proză continuă serialul memorialistic semnat de Nicolae Iliescu, „Marea invizibilă (IX)”. Ce făceau tinerii scriitori, naratorul și confrații, la început de drum: „Căutam cocoșul roșu și câte o replică genială, pe care să o ținem minte și s-o redăm la momentul oportun. Scriam cu nepăsare și tot timpul despre orice, nu ne gândeam să ne adunăm în volume, iar când tot Crohul, «ca o cloșcă», observație făcută tot de Dere, ne-a înarmat cu multă răbdare și ne-a stârnit să publicăm, am dat de-o editoare care ne-a explicat în cuvinte simple și albe ce-i cu adevărat corvoada textului. Era o vreme când unul era textul scris și altul cel tipărit, am trecut și am devenit adulți în vremea aia, și mentorii noștri ne-au ajutat s-o depășim”.

Cronici literare și recenzii: Ani Bradea semnalează apariții la Ed. Tribuna în 2018, e vorba de trei volume – „Saint-John Perse. Estetica poeziei” de Ioan L. Danciu, „Cultură și conștiință istorică” de Alexandru Boboc și „Tribuna și tribuniștii. Întoarcere în timp” de Constantin Cubleșan. Mircea Muthu scrie despre cartea de portrete literare de Antonia Bodea, „Gravuri pe obrazul clipei” (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016). Adrian Lesenciuc despre volumul „Viața, de la capăt” de Leon-Iosif Grapini (Ed. Paralela 45, Pitești, 2018). Menuț Maximinian scrie un lung eseu la cărtile lui Theodor Damian, „Vraja emigrației – Însemnări newyorkeze” (Ed. Eikon, București, 2017) și „Un alt jurnal New York-ez” (Ed. Rawex Comn, București, 2018). Și înșiruirea o opresc aici.

Virgil RAȚIU