Publicații clujene: revista APOSTROF nr. 2/2019

Despre Bartolomeu Anania și mulți alți scriitori

„În amintirile lui despre scriitori, Anania are o limbă românească de-o bogăție și o noblețe rare și un simț al nuaței sufletești care au făcut din el un portretist gingaș și sprecis – notează Marta Petreu în editorialul intitulat «În amintirea lui BARTOLOMEU», scris în februarie 2016, reluat acum, la început de februarie 2019. El scrie despre Arghezi, Galaction, Holban, Victor papilian, Blaga, Voiculescu și alții, acoperind cam o jumătate de secol, adică de pe vremea când era elev la Seminarul Teologic din București și îl avea profesor pe Anton Holban și până la sfârșitul anilor 1970, când a asistat la scena în care Marin Preda împărțea dreptate într-o ceartă de copii. Între toate, extraordinar este portretul lui Arghezi, «heruvimul bolnav», cum l-a botezat el, pe care îl surprinde cu particularitățile lui umane, cu vorbirea piperată, cu replici de «viperă»…”

Mircea Popa semnează o aducere aminte despre profesorul Paul Cornea – dispărut de curând dintre noi – care, aparținând Școlii de critică și istorie literară bucureșteană, se ocupase de formarea și modernizarea tinerilor literați clujeni, pe același palier, a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj-Napoca. De asemenea, publică patru scrisori personale primite de la Paul Cornea între 1977- 1981.

Radu Mârza scrie cronică de film pentru prima dată, pentru că pelicula „Bohemian Rhapsody”, al lui Bryan Singer, producție 2018, despre formația Queen și Freddie Mercury, a vizionat-o de patru ori și speră să o revadă. Câteva pagini de revistă sunt rezervate poeziei, astfel: Magda Cârneci (cu autograf pe „Paradisul poetic), Elena Ștefoi, Vasile Igna (cu poemul „Masca lui Newton”), Kocsis Francisko. Anul trecut și în acest an, după apariția romanului «Trevi» de Gabriela Adamenșteanu, care face parte din ansamblul unei trilogii românești (Ed. Polirom, Iași, 2018), în mai multe reviste literare au fost publicare cronici literare favorabile, ceea ce face aici și Iulian Boldea. Nicoleta Cliveț scrie despre o monografie dedicată criticului Cornel Regman, ”A fi critic literar” de Florina Lircă-Moldovan (Ed. Muzeul Literaturii Române, București, 2018). Ștefan Bolea semnează cronica la volumul memorialistic „Între violență și pasiune. Amintirile unui psihiatru” de Ion Vianu (Ed. Polirom, 2018). Ultimul paragraf al cronici conține puneri în dezacord ale lui Iulian Bolea cu opiniile autorului cărții, Ion Vianu, și ale altora. Nu suntem chiar atât de sigur că ceea ce suține Emil Cioran este o axiomă: „Există, în fond, numai frică de moarte”. Există multe persoane care nu au această temere, cu atât mai puțin obsesia morții.

Ceremonialul popular de Anul Nou, «La Encamisada», eseu, este văzut de Ștefan Borbély, prin viziunile mai multor autori: Cervantes („Don quijote…”), Frazer („Creanga de aur”), René Girard („Violența și sacrul”, „Țapul ispășitor”), José Deleito Pinuela.

Alte cărți, alți cronicari: Mircea Moț (despre „Cărți pereche în literatura universală” de Elisabeta Lăsconi – Ed. Meronia, București, 2016), Cristian Vasile (despre o sinteză a artelor platice „Arta și metamorfozele politicului. Tematica istorică în arta oficială românească între 1945-1965” – Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018), Radu Constantinescu (despre cartea „Mircea Braga în mijlocul utopiei culturale asumate”, volum coord. de Diana Câmpan – Ed. Eternitas, Alba Iulia, 2018), Alice Valeria Micu (despre „Țigări umede”, proză scurtă, de Daniel Moșoiu – Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2018), Oliviu Crâznic (recenzează romanul „Greva păcătoșilor sau Apocrifa unui evreu” de Fl. Chirculescu – Ed. Nemira, 2017), Dan Gulea (despre cărți de dincolo și migrația românească: „Avalon. Secretele emigranților fericiți” de Bogdan Suceavă – Ed. Polirom, 2018; și „Din România sunt numai eu” de Daniel D. Marin), Ana-Maria Negrilă (despre romanul „Hanul lui Manuc” de Simona Antonescu – Ed. Polirom, 2017), Ioana Pavel (despre „Transparență”, roman, de Radu Vancu – Ed. Humanitas, 2018).

Virgil RAȚIU