Publicaţii clujene

p { margin-bottom: 0.1in; line-height: 120%; }

“Oraşul”, număr dedicat Centenarului Marii Uniri

vineri 1 februarie, 13. 00 * Galeria Casa Artelor

Un număr 46 – 47 (an XII, 2018) se citeşte cu atenţie, trebuie citit cu atenţie. Şi se citeşte deoarece tema generală este extrem de generoasă, prelungire firească şi necesară a unui aniversar 2018.

Articolele dedicate Centenarului Marii Uniri sunt multe şi exemplare, de aici şi atenţia care trebuie acordată fiecărui articol în parte. Mă refer la Cum s-a înfăptuit România – gânduri la Centenar (acad. Ioan – Aurel Pop), Ţara Lăpuşului şi Marea Unire (acad. Emil Burzo), Exerciţii de memorie – Anul 1918 (Horia Bădescu), Dr. Vasile Lucaciu – un apostol al neamului românesc şi Integrarea provinciilor româneşti într-un stat naţional unitar puternic rămâne un deziderat (ambele semnate de Vasile Moiş), Emil Isac şi obsesia Ardealului românesc (Mircea Popa), Samoilă Mârza – fotograful Unirii (Silvia Pintea), Naţionalismul constructiv (Ioan Adam), Efectele desăvârşirii unităţii naţionale – Evenimente şi protagonişti în domeniul artei (Negoiţă Lăptoiu), Reconcilierea (George Albuţ).

O menţiune aparte merită acordată necesităţii realizării monumentului dedicat Marii Uniri, iniţiativă a Fundaţiei Culturale Carpatica, idee la care nu trebuie renunţat sub nici o formă. Fundaţia Culturală Carpatica a prezentat şase variante de amplasament: Piaţa Unirii, Piaţa Mihai Viteazu, Piaţa Cipariu, Piaţa Mărăşti, centrul cartierului Mănăştur, B – dul Primăverii, strada Universităţii. Clujul “are dreptul şi necesitatea imperioasă să reclame în spaţiul său un monument al Marii Uniri. Imperios şi urgent! Centenarul bate la uşă!” (Horia Bădescu).

Oraşul la numerele 46 – 47 interesează şi pentru articolele secţiunilor civilizaţii (‘Romanitatea, latinitatea şi creştinătatea Împăratului Constantin’ de C. Zărnescu; ‘Imperiul bizantin în istorie’ de Ştefan Petra), aniversări (articole dedicate scriitorilor Marcel Mureşeanu, Constantin Rîpă, Horia Bădescu, articole semnate de Adrian Ţion, Mircea Popa, Ilie Rad, Teofil Lung), poezie (texte semnate de Rodica Braga şi Marcel Mureşeanu), proză (Dumitru Teodorescu), traduceri (Elena Brânduşa Steiciuc), file de dicţionar (‘Jurnalişti şi publicişti clujeni care au militat pentru Marea Unire’ de Ilie Rad), muzică (’20 de ani de la plecarea într-o altă lume a dirijorului Erich Bergel’ de Gheorghe Muşat), arhitecţii oraşului (‘Ştefan Gonos, arhitect şef al oraşului Cluj 1955 – 1956’), film (TIFF 2018), sport (articole semnate de Teodor Mateescu), in memoriam (articol dedicat lui Dumitru Fărcaş), români de pretutindeni, raftul cu cărţi, cum vorbim – cum scriem, enciclopedia Clujului (episodul XII), Clujul interbelic (episodul XXVI), oraşele României (articole dedicate oraşului Satu Mare).

Recent ieşitul de sub teasc Oraşul la nr. 46 – 47/2018, va fi lansat astăzi 1 februarie, 13. 00; prezintă Horia Bădescu, Ion Cristofor, Ionel Vitoc, Constantin Zărnescu.

Revin la Centenar pentru încă o reamrcă de reţinut: “Rolul Clujului în înfăptuirea actului politic naţional al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 este deosebit de important şi s-a situat ca un portdrapel al grăbirii acestui eveniment, dat fiind condiţiile favorabile istorico – politice create cu ocazia destrămării Imperiului Austro – Ungar” /Vasile Lechinţan.

Demostene ŞOFRON