Promovarea Planului de Dezvoltare Locală în GAL ,,Cîmpia Transilvaniei’’

În principal, Grupul de Acţiune Locală Cîmpia Transilvaniei vizează atragerea fondurilor europene necesare finanţării fermierilor, persoanelor fizice, întreprinderilor, instituţiilor publice şi ONG-urilor, iar zonele pentru care trebuie depuse proiectele eligibile vizează , predilect, zona rurală. Investiţiile în agricultură, Modernizarea exploataţiilor agricole, Investiţii activităţi non-agricole, Dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii, Valorificarea produselor vegetale, şi zootehnice din teritoriu, Producerea energiei regenerabile, Crearea de noi locuri de muncă , înfrumuseţarea şi modernizarea satelor fiind domeniile cuprinse în Măsurile pentru care Comunitatea Europeană finanţează întreprinzătorii din ţara noastră.

GAL Cîmpia Transilvaniei are depuse 73 de proiecte, din care 27 au deja contractele de finanţare semnate, iar peste 20 se află în evaluare, a informat directorul asociaţiei, doamna Angela Bereschi, pe tinerii fermieri, conducerile celor 14 comune asociate, ONG-urile, PFA-urile , fermierii , autorităţile publice judeţene şi reprezentanţii serviciilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu care colaborează atît GAL, cît şi beneficiarii acestor finanţări, la cea de a lll-a ediţie de promovare a Planului de Dezvoltare Locală, desfăşurat la şfîrşitul săptămînii trecute pe terasa alimentaţiei publice a Băilor Cojocna.

Aici au fost organizate standuri expoziţionale unde producători din comunele Buza, Căianu, Cojocna, Mociu, Palatca, Suatu şi Unguraş, au prezentat o gamă diversă de produse agricole tradiţional procesate, de la brînzeturi, dulceţuri din fructe, compoturi, produse de apicultură, produse de panificaţie şi patiserie, conservele ce se pun în cămările sezonului rece , vin şi băuturi distilate, toate oferite pentru degustări. Nu au lipsit exponatele fermierilor din sectorul cerealier, pomicol şi legumicol, iar artizanatul a ocupat un spaţiu pe măsura priceperii celor ce lucrează cu mîinile şi sufletul cusăturile şi broderiile specifice portului popular transilvănean.

Iată şi motivele pentru care au ţinut să fie prezenţi aici subprefectul judeţului, Dan Cristian Codrean, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu, care au felicitat atît conducerea GAL – ului ,cît şi pe cei ce accesează fonduri europene pentru a dezvolta această zonă geografică a judeţului, Ioan Oleleu, informînd comunitatea prezentă că demersurile făcute pentru readucerea pe piaţa consumului a brandului de la Ţaga, renumitul caş de Năsal, a cărui fabricaţie a fost stopată cu mai bine de un an în urmă, se concretizează prin reluarea producţiei la unitatea productivă din Ţaga. Referitor la starea drumului spre Băile Cojocna, vicele a precizat că se va reabilita cu bani europeni şi alocări bugetare.

Cei interesaţi de noutăţile din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală în perioada 2015 – 2020, au primit detalii de la Mariana Maier, director executiv al OJFIL Cluj, care a precizat că toate componentele acestuia au girul Comunităţii Europene, finanţările asociative pot ajunge la 90 la sută din valoarea proiectelor, nu se mai limitează numărul de proiecte prin condiţia cofinanţării şi se marşează pe ideea fermierului activ. În concluzie, s-a desprins ideea depunerii unor programe eligibile bine structurate, în consens cu cerinţele/exigenţele finanţatorilor de la Bruxelles.

De menţionat faptul că, în arealul Grupului de Acţiune Locală există stufărişul de la Sic, ce măsoară 550 de hectare, fiind considerat al doilea ca mărime şi importanţă după Delta Dunării, aici şi în stufărişul mlăştinos de la Legii – Geaca, trăiesc 146 de specii de zburătoare rare, între care specialiştii de la Asociaţia Educaţional – Ecologică EcoTransilvania şi Asociaţia EcoChoice ne atenţionează că mare parte din aceste frumoase păsări, (cum ar fi : raţa roşie, stîrcul de noapte, eretele de stuf, cristeiul de cîmp, buhaiul de baltă şi mediul în care trăiesc) sînt rezervaţii de interes naţional, european şi internaţional, pentru care se află în lucru necesare proiecte de protejare.

Dumitru VATAU