Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor – adoptat

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor, prin care se propune ca persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani să poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau în weekend într-un centru de detenţie special.
Iniţiativa legislativă a primit 170 de voturi ‘pentru’, 81 – ‘împotrivă’ şi şase abţineri.
Potrivit proiectului adoptat, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu executarea acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar.
Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt: măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate – în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie special înfiinţat pentru această măsură sau în penitenciar; măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate; măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani, care au efectuat fracţia de 1/5 necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, prevede textul adoptat. Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate nu se aplică pentru condamnările privative de libertate pentru săvârşirea unei infracţiuni cu violenţă sau profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei şi nici persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie – pentru luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă – şi cele aflate în stare de recidivă.
Executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate se face cu supraveghere din partea lucrătorilor din MAI, cu sau fără brăţară electronică.
Executarea fracţionată a unei pedepse constă în executarea pedepsei numai în zilele de sâmbătă şi duminică, într-un centru de detenţie special înfiinţat în acest scop. Regimul mixt al unei pedepse privative de libertate constă în executarea pedepsei la domiciliu cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii, în echivalent.
Ministerul Justiţiei implementează dispoziţiile prezentei legi, prin adoptarea de norme metodologice, în cel mult 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în condiţiile prezentei legi, va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fără a fi sancţionate, jumătate din fracţia minimă efectivă de executat în sistemul penitenciar. Hotărârea privind stabilirea măsurii alternative de executare a pedepsei sau amânarea aplicării acesteia se comunică deţinutului în termen de 3 zile de la pronunţare. În situaţia în care a fost amânată aplicarea unei măsuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta încheierea, în 3 zile de la comunicare, la judecătoria din raza locului de deţinere.
Hotărârea pronunţată de judecătorie este definitivă. În situaţia în care, în urma analizei, judecătorul de supraveghere amână luarea unei măsuri alternative, termenul maxim de amânare nu poate depăşi 6 luni. După această perioadă, din oficiu sau la solicitarea persoanei private de libertate, judecătorul va dispune asupra stabilirii unei măsuri alternative de executare a pedepsei. Pe durata executării pedepsei, persoana privată de libertate poate beneficia de oricare dintre măsurile alternative, mai prevede textul adoptat.
Camera Deputaţilor este decizională în cazul acestui proiect de lege.

PNL va ataca proiectul legii la CCR
“PNL nu a votat acest proiect în forma ieşită din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru că nu mai are absolut nicio legătură cu ceea ce au gândit colegii noştri şi nici cu scopul urmărit, anume acela de a contribui la degrevarea penitenciarelor de aglomerarea existentă în prezent şi de a fi alături o eventuală lege pentru prevenirea şi reducerea recidivei, măsuri necesare pentru o reformă în acest domeniu. (…) Pe cale de consecinţă, acest proiect, aşa cum a ieşit din Comisia juridică, nu mai reprezintă voinţa iniţiatorilor, nu mai reprezintă sub nicio formă ceea ce a dorit PNL prin propunerea proiectului de lege. Am votat împotriva acestui proiect şi ne-a determinat, din păcate, să îl atacăm la Curtea Constituţională pentru a vedea dacă modificările pe care le-aţi propus întrunesc elementele de constituţionalitate sau, dimpotrivă, sunt neconstituţionale”, a precizat deputatul PNL, Gabriel Andronache.

Deputatul USR Stelian Ion a criticat proiectul de lege
“Este o bazaconie ceea ce propuneţi dumneavoastră – închisoare la domiciliu, închisoare acasă. Ce a făcut PSD-ul (…) – a preluat pur şi simplu un alt proiect al colegilor noştri, a adus amendamente la opt articole, a modificat complet conţinutul şi au relaxat foarte mult această legislaţie în continuarea, bineînţeles, a demersului mai vechi de dezincriminări, de relaxare a legislaţiei penale. (…) PSD distruge justiţia, slăbeşte legislaţia penală, deschide larg porţile închisorilor”, a declarat Stelian Ion.
El a atras atenţia că şi Executivul s-a opus acestui proiect.
“Guvernul României a spus foarte clar că este împotriva unui astfel de demers, pentru că, pe de o parte, avem în legislaţia actuală măsuri alternative la închisoare – renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiţionată. Toate sunt potrivit Regulilor de la Tokyo, care reglementează condiţiile minimale ale Naţiunilor Unite pentru elaborarea unor măsuri neprivative de libertate. Deci, legislaţia actuală este în concordanţă cu normele internaţionale”, a arătat deputatul USR.

Partidul Mişcarea Populară se opune proiectului de lege
“Parcurgând această propunere legislativă am avut senzaţia, şi cred eu că este legitimă, că unii dintre colegii noştri îşi pregătesc terenul călduţ pentru că au o muscă pe căciulă şi, probabil, se aşteaptă la un regim de detenţie. Este absolut sfidător pentru românul de rând să vorbim astăzi de indemnizaţii pentru cei care stau în puşcării, pentru condiţii improprii, adică să îi şi plătim că stau acolo şi condiţiile nu sunt corespunzătoare şi atunci să venim cu asemenea măsuri alternative la fel de cinice şi sfidătoare (…) pentru românul de rând. (…) O spune Consiliul Legislativ printr-un aviz negativ că este o propunere inacceptabilă. Spune şi Guvernul, mai protectiv, că există atenţionări din partea UE privind crearea unor alternative datorate sau cauzate de supraaglomerarea puşcăriilor, o spune CEDO că e necesar un plan de acţiune şi Guvernul îl asumă chiar în “punctul de vedere exprimat legat de această propunere că va avea un plan de acţiune şi de măsuri în acest sens, sigur, unul mai complex, nu acesta pe care îl avem astăzi în faţă. De aceea vă spun, în mod categoric, nu vă bateţi joc de români, a declarat Paşcan.