Proiect comun UBB – Delaware, pentru creşterea nivelului de implicare a universităţii în comunitate

O echipă de studenţi americani şi români de la Facultatea de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul UBB au realizat câteva studii asupra unor probleme ale comunităţii din Cluj, cum ar fi sărăcia sau sarcina în rândul adolescentelor, în cadrul unui proiect derulat împreună cu Universitatea din Delaware. Scopul proiectul este de a le oferi studenţilor, care provin din două sisteme diferite, un mediu propice schimbului de practici şi informaţii, dar şi de a creşte nivelul de implicare în societate al universităţii clujene.

“Ideea a plecat de la acest concept de universitate responsabilă social, implicată în comunitate. Universitatea Delaware nu este unica din SUA, doar că ei au formalizat acest model, căruia i se spune modelul Delaware, în sensul că acolo, pe lângă funcţiile tradiţionale de predare şi cercetare, este foarte mult valorizată şi răsplătită această componentă de «public service», cum o numesc ei”, a declarat pentru AGERPRES Bogdana Neamţu, directorul Departamentului de Administraţie şi Management Public din FSPAC.

Ea a explicat că, în general, universităţile americane, spre deosebire de cele europene, au fost mult mai rapide în a recunoaşte această importantă funcţie a lor de a răspunde nevoilor comunităţii, având deja zeci de ani de experienţă în acest domeniu. “La noi, în Europa, abia la sfârşitul anilor ′90 începem să vorbim de cercetarea aplicată dezvoltată în parteneriat cu companiile şi acum trecem la pasul următor, în care vorbim de cum poţi să implici cu adevărat universităţile în comunitate”, a mai spus Bogdana Neamţu.

În cadrul proiectului derulat de FSPAC în parteneriat cu Universitatea Delaware au fost realizate cercetări referitoare fie la sărăcie, cu accent pe comunitatea de la Pata Rât – care numără sute de oameni, din care jumătate copii, care trăiesc în adăposturi din placaj, fără apă curentă şi încălzite cu instalaţii improvizate -, fie la problematica sarcinii şi a avortului în rândul adolescentelor, România situându-se în topul ţărilor europene din acest punct de vedere.

“Am încercat să adunăm date cu privire la această temă, să vedem care sunt cifrele, să aflăm de ce educaţia pentru sănătate şi în mod special pentru sănătatea sexuală nu este o materie obligatorie în curricula şcolară. Nu există statistici, asta a fost una dintre probleme, doar ştim că avem o rată mare de adolescente care sunt gravide, datele fiind oferite de un studiu al Băncii Mondiale, dar în România nu s-au făcut asemenea studii. Situaţia nu e specifică Clujului, ci la nivel naţional. Se ştie că avem probleme, dar este un subiect tabu”, a declarat Alexandra Opriş, doctorandă la FSPAC.

Sănătatea mintală sau peisajul organizaţiilor non-profit au fost şi ele analizate. Rapoartele de cercetare ale studenţilor vor mai trece printr-un proces elaborat de analiză, cu implicarea profesorilor români şi americani, pentru ca apoi, documentele finale, transpuse într-o formă coerentă şi uşor de citit, să fie trimise, ca recomandări, instituţiilor din Cluj.

“UBB şi FSPAC încearcă să dezvolte această componentă a implicării în societate, dar e destul de dificil. Este o muncă de pionierat, deşi autorităţile sunt destul de deschise”, a spus Bogdana Neamţu.

Proiectul dezvoltat împreună cu universitatea Delaware, care este una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din SUA, a fost derulat cu implicarea a 9 studenţi americani şi 16 români, toţi cu studii superioare, de nivel masteral sau doctoral, în domeniul administraţiei publice.