Prognoză: Inflaţie de 4,2% şi curs de 4,8 lei/euro în 2019

Pentru anul în curs, Comisia Europeană (CE) estimează o rată a inflaţiei de 4,2%, precum şi uşoară atenuare a avansului economiei româneşti în 2020, la 3,7%, în timp ce oamenii de afaceri apreciază că la sfârşitul acestui an vom avea un curs valutar de 4,8 lei/euro.

Rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 4,2% anul acesta şi la 3,7% anul viitor, după ce în mai Comisia Europeană estimase o rată a inflaţiei de 3,6% în 2019 şi la 3% în 2020. „După o creştere de 4,1% în 2018, economia României a accelerat în primul trimestru din 2019 la 5,1% în ritm anual (1,3% în ritm trimestrial). Principalul motor a rămas consumul privat, înregistrând un avans anual de 7%, datorită unei creşteri de două cifre a salariilor. Investiţiile au urcat, în special datorită redresării din sectorul construcţiilor, impulsionat de recentele măsuri de stimulare fiscală. Creşterea exporturilor, în constrast, s-a atenuat la 3,2% în ritm anual, în timp ce importurile au urcat cu 9,3%”, se arată în raportul CE.
Ritmul de creştere în primul trimestru din 2019 a dus la o îmbunătăţire a estimărilor pentru acest an. Totuşi, previzionează Executivul comunitar, structura creşterii ar urma să devină ceva mai echilibrată în urma majorării investiţiilor totale, mai ales a celor private. „Înăsprirea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă va continua, rata şomajului urmând să rămână aproape de actualul nivel foarte scăzut. Avansul salariilor ar urma să se modereze la o creştere de o cifră în 2020, condusă de aşteptata încetinire a expansiunii salariilor în sectorul public”, preconizează Executivul comunitar.
În 2018, rata inflaţiei în România s-a situat la 4,1%, cea mai ridicată din UE. În primul trimestru din 2019 creşterea anuală a preţurilor a rămas solidă, la 3,8%, şi se preconizează că va depăşi 4% în trimestrul doi din 2019, înainte de a încetini din nou. „Majorarea preţurilor alimentelor procesate şi neprocesate explică dinamicile crescătoare solide ale preţurilor, stimulate de o depreciere a monedei naţionale la începutul anului, de consumul ridicat şi de creşterea salariilor. Ca rezultat, rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 4,2% anul acesta, înainte de a încetini la 3,7% anul viitor – după presiunile moderate asupra salariilor şi a cererii interne mai slabe”, se arată în raportul CE.

La începutul lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere la 3,1%, de la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estima, în luna mai, că economia românească ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 3,2%.

Potrivit Programului de convergenţă 2019 – 2022, pentru anul 2019 este estimată o creştere economică de 5,5%, ca rezultat al unei contribuţii pozitive a cererii interne (6,1%) şi al unui aport uşor negativ al exportului net (-0,6%). În Prognoza de primăvară 2019 – 2022, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a menţinut la 5,5% estimarea privind creşterea economiei în 2019, însă valoarea nominală a Produsului Intern Brut a fost revizuită în creştere uşoară la 1.031 miliarde de lei, de la 1.022 miliarde de lei în varianta de iarnă. Neschimbate au rămas şi prognozele de creştere pentru următorii trei ani, la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

Oamenii de afaceri anticipează reducerea creşterii economice
Aproape trei sferturi dintre oamenii de afaceri din România prognozează faptul că avansul PIB se va reduce în a doua parte a anului, la 3,5-4%, sensibil mai puţin faţă de estimările Institutului Naţional de Statistică, de 5%. Datele Barometrul privind starea economiei, întocmit de Frames, arată că 22% dintre cei chestionaţi văd o creştere economică chiar mai redusă, sub nivelul de 3,5%, în timp ce 6% au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 4%. La nivel general, 72% dintre antreprenori estimează o reducere a PIB în intervalul 3,5 – 4%, în al doilea semestru al anului în curs. „Economia a continuat să crească susţinut, cu 5%, conform INS, însă ritmul de creştere se va reduce în a doua parte a anului, estimează 72% dintre oamenii de afaceri, aceştia prognozând avansul PIB-ului în intervalul 3,5-4%, sub estimările autorităţilor de la Bucureşti”, menţionează specialiştii Frames.
În ceea ce priveşte evoluţia cursului leu-euro, mai mult de jumătate (54%) dintre investitori cred că moneda unică europeană va ajunge spre nivelul de 4,8 lei, în timp ce o treime (33%) dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,7 – 4,75 lei, iar 13% văd cursul sub acest nivel.
Privind principalele provocări cu care se confruntă mediul de afaceri în prezent, 57% dintre respondenţi au indicat accentuarea blocajului financiar, 46% au menţionat creşterea inflaţiei, 38% s-au arătat îngrijoraţi de o potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb, iar 27% de o nouă creştere a fiscalităţii. Printre celelalte temeri indicate de investitori se află: scăderea comenzilor, reducerea investiţiilor şi adâncirea crizei de pe piaţa muncii.