Prognoză BNR: Inflația va începe să scadă spre sfârșitul anului

Rata anuală a inflației a continuat să crească în luna iunie, dar într-un ritm încetinit, urcând la 15,05% de la 14,49% în luna precedentă, în principal sub influența noilor scumpiri ale alimentelor procesate și combustibililor, dar Banca Națională a României anticipează o scădere a ratei inflației începând din ultimul trimestru al anului.

Banca Națională a României (BNR) apreciază că, în trimestrul II din acest an, rata anuală a inflației s-a mărit peste așteptări și mai mult decât în trimestrele precedente (de la 10,15% în martie). Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată de scumpirea consistentă și peste estimări a energiei electrice și gazelor naturale, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor de plafonare a prețurilor, precum și al menținerii la valori ridicate ale cotațiilor internaționale. Creșterea a fost influențată și de ascensiunea cotației țițeiului, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.

Rata medie anuală a inflației calculată în funcție de Indicele Prețurilor de Consum și cea calculată pe baza Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre ale Uniunii Europene) au crescut în iunie la 9,3% și la 7,9%, de la 6,5%, respectiv, 5,6%, în martie 2022.

Stagnarea economică a început din primăvară

Noile date reconfirmă creșterea activității economice în trimestrul I din 2022, cu 5,1% față de trimestrul IV din 2021. În același timp, se reconfirmă creșterea Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul I din 2022 la 6,4%, de la 2,4% în trimestrul precedent, în principal pe baza majorării consumului privat. Însă, cele mai recente date indică o cvasi-stagnare a activității economice atât în trimestrul II, cât și în trimestrul III al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

Efectivul salariaților din economie a continuat să crească în ritm susținut în aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii – n.r.) și-a prelungit scăderea, până la 5,3% în iunie, rămânând tituși peste valorile pre-pandemice. Însă, deficitul de forță de muncă și-a stopat creșterea din ultimii doi ani, dar intențiile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus ușor.

A scăzut randamentul titlurilor de stat

Randamentele titlurilor de stat și-au temperat creșterea, iar apoi au intrat pe o pantă descendentă. Pe de altă parte, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a majorat substanțial în iunie, inclusiv pe segmentul populației. În această conjunctură, reflectând și o creștere a atractivității plasamentelor în monedă națională, leul a avut în luna iulie o tendință de apreciere în raport cu euro.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5% (de la 16,5% în mai), dar în condițiile unei scăderi a creditării în lei. Ponderea creditului în lei acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 72% (de la 72,7% în mai).

Războiul din Ucraina ar putea determina o nouă majorare a inflației

BNR apeciază că rata anuală a inflației va fluctua minor în trimestrul III, iar apoi va intra pe o traiectorie descrescătoare, graduală, timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior.

Incertitudini privind această evoluție sunt asociate impactului și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Riscuri notabile continuă să vină și din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare. De asemenea, războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei rămân o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației.

BNR mai apreciază că absorbția și valorificarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este vitală pentru realizarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice.