Profunzimea crizei bancare în Europa

The New York Times

Deşi programul de împrumut de urgenţă al Băncii Centrale Europene (BCE) de la sfarşitul anului trecut a ajutat la evitarea unei crize bancare, există îndoieli privind faptul dacă această măsură va promova creşterea economică, prin încurajarea creditării întreprinderilor şi consumatorilor, potrivit raportului trimestrial al Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI).

Băncile europene rămîn puternic sprijinite şi nu vor fi capabile să-şi intensifice în mod substanţial creditarea pînă cînd nu vor reduce în continuare riscul. Împrumuturile de urgenţă prevăzute de BCE vor ajuta la stabilizarea băncilor, dar va mai dura un timp pînă cînd banii vor ajunge la clienţii băncilor.

Raportul a confirmat că tensiunile din Europa au scăzut semnificativ de cînd BCE a emis peste 1 trilion de euro (1,3 trilioane de dolari), în împrumuturi pentru bănci, cu dobîndă de 1%, în luna decembrie şi din nou la începutul acestei luni.

Nu a fost clar însă dacă BCE şi-a atins obiectivul de a stimula creditarea către sectorul privat. Mario Draghi, preşedintele BCE, a declarat că există semne că banii merg spre afaceri, dar au lipsit date cuprinzătoare care să confirme acest lucru.

Deşi a fost clar la sfîrşitul lui 2011 că sistemul financiar european se află sub stres sever, noul raport a furnizat date cu privire la cît de rea a devenit situaţia. Datorită legăturilor sale strînse cu majoritatea băncilor centrale din lume, BRI are acces la date detaliate privind creditarea transfrontalieră şi alte fluxuri de bani.

Prin unele măsuri, tensiunile au ajuns la apogeu de la colapsul Lehman Brothers în 2008, eveniment care a marcat începutul unei crize financiare grave.

Creditorii străini şi-au redus rapid expunerea la ţările cu probleme din sudul Europei, potrivit raportului. Creditarea băncilor italiene a scăzut cu 60 de miliarde dolari, sau 9%, din iulie pînă în septembrie, în timp ce împrumuturile pentru Spania au scăzut cu 45 miliarde dolari, sau 7,5%. Acordarea de împrumuturi băncilor în Portugalia, care era deja redusă, a scăzut cu 13 miliarde dolari, sau 7,7%, în timp ce împrumuturile pentru Grecia au scăzut cu 6,5 miliarde dolari, sau 8,4%. Prin contrast, banii au curs spre Marea Britanie, Germania şi Elveţia, în contextul în care investitorii le-au considerat adăposturi sigure.

Fuga de capital a survenit în contextul în care băncile au întîmpinat probleme în a-şi vinde propriile obligaţiuni corporative pentru a colecta bani, iar ratele pentru împrumuturile interbancare pe termen scurt au crescut. Cele 10 fonduri cele mai mari de pe piaţa monetară a SUA au oprit acordarea de împrumuturi băncilor italiene, spaniole, portugheze şi irlandeze la sfîrşitul lui 2011 şi s-au retras aproape complet din Franţa, potrivit BRI.

Problemele băncilor au dus la scăderi abrupte ale creditării. Cele mai slabe bănci din Europa – băncile greceşti şi cele identificate de autorităţile europene de reglementare ca avînd puţin capital – au redus noile creditări cu 14,6% în ultimele şase luni ale lui 2011, potrivit BRI. Băncile rămase, mai sănătoase, au redus noile creditări cu 6%.

Aceasta nu înseamnă că s-a ieşit din ce este mai rău. “Condiţiile financiare s-au ameliorat, dar ele sînt încă tensionate” a spus el.