Prof. univ. dr. Claudia Gherman: Derulăm mari poiecte de dezvoltare a structurilor și serviciilor medicale la Spitalul Clinic Județean de Urgență (1)

Directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Claudia Gherman, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, a prezentat, pentru cotidianul ”Făclia”, stadiile în care se află marile proiecte aflate în derulare în unitatea sanitară pe care o conduce de trei ani. Prof. dr. Claudia Gherman s-a referit, totodată, la Strategia Națională de Sănătate, precum și la neobosita strădanie a corpului medical al Spitalului, pentru a le reda miilor de pacienți speranțe de însănătoșire sau de ameliorare a suferințelor care le umbresc existența. Am configurat excelenta expunere a medicului manager clujean ca fiind un binevenit material jurnalistic despre arta conducerii destoinice a unei instituții românești referențiale.

Prof. univ. dr. Claudia Gherman: Mulțumesc pentru sprijinul și susținerea pe care o resimțim constant din partea cotidianului ”Făclia”. Așa precum mi-ați sugerat, vom discuta azi despre punctele cheie ale strategiei de dezvoltare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. Proiectele noastre fac parte din noua Strategie Națională de Sănătate, lansată la 24 octombrie 2023, dar vin, în paralel, cu cel puțin alte trei programe complementare care vor crea cadrul menit să asigure desfășurarea activității instituției la standarde înalte și la un nivel calitativ superior, pentru că așteptările pacienților noștri sunt în directă proporționalitate cu realizările din domeniul tehnologic, al informațiilor, nu atât din sfera tehnologiei informației. Noi folosim optim, de mult timp, computere performante, laptopuri, telefoane mobile. Accesul la informații este, astfel, mult mai facil și putem să selectăm date de uz profesional de bună calitate”.

”Strategia Națională de Sănătate este concepută pe termen lung. Are un plan de implementare multianual, respectiv perioada 2023-2030, și este o continuare a celei precedente, 2014-2020. Anul 2020 a fost marcat de pandemia de Covid: strategia de sănătate nu avuse cum să prevadă acest episod apărut pe neașteptate. Pandemia a afectat, timp de trei ani, întreg sistemul sanitar din România și ne-a dovedit că întotdeauna trebuie să fim pregătiți și pentru situații imprevizibile. A fost o mare lecție pentru noi. Am făcut față valurilor de dificultăți, dovadă că acum putem să stăm față în față și să purtăm această discuție. Cu toții am suportat o lecție de viață dură, fiecare dintre noi a însușit învățăminte necesare pentru viitor. Eu am preluat atribuțiile de manager al Spitalului chiar în primul an de pandemie. A fost o perioadă cu maxime provocări. Nici nu am avut timp să procesez înțelegerea lor, a trebuit să trec la fapte. Ne-am descurcat mai mult decât onorabil: 4000 de pacienți cu Covid -19  au trecut prin unitatea noastră și aveau nevoie mai mulți, dar știți bine ce restricții au fost atunci și cum s-au desfășurat activitățile medicale. Fiind spital de urgență, noi am avut o adresabilitate medie în perioada pandemiei.

Garanția că Strategia 2023-2030 este bine gândită, bine constituită și va fi implementată ca atare este faptul că au fost consultate toate forurile de specialitate, respectiv ”actorii” care sunt implicați în derularea actului medical. ”Actorii” suntem noi, cei din aria medicinei, practicienii care lucrează în spitale – noi, ca și Spital Județean de Urgență, suntem cotați drept unitate medicală regională, și până la darea în funcțiune a viitorului Spital Regional avem aceste atribuții oficiale, pe care le îndeplinim. În consecință, am fost consultați în elaborarea stategiei naționale de sănătate. lucru excelent, pentru că, de pildă, eu m-am întâlnit cu alți ”actori” care iau decizii în privința activității medicale care se adresează pacienților dar și cetățenilor sănătoși. Din punct de vedere administrativ sunt agenții și instituții care se ocupă strict de culegerea datelor statistice de profil medical și de prelucrarea lor. E bine să vină cineva din sistem să spună pe unde intră pacientul bolnav în unitatea sanitară, cui i  adresează, ori ce piedici întâmpină el. Consider că acum s-a făcut un mare pas înainte. Cu minimă mândrie trebuie să mărturisesc că am avut, și eu și colegii mei, un rol important în fixarea unor stringențe medicale. Suntem unitate medicală subordonată Ministerului Sănătății și prin urmare într-o relație directă de colaborare și transfer de informații. Desigur, Strategia 2023-2030 analizează și perioada precedentă. Un element pozitiv, de subliniat, este continuarea activităților care au funcționat bine. Cred că vom putea face proiecte de anvergură plecând de la lucrurile bune, mai ales în medicina primară, unde s-a reușit, aproape în totalitate, îndeplinirea sarcinilor de către medicii de familie. Suntem de ani buni țară a Uniunii Europene și trebuie să ajungem la o speranță de viață crescută și la o rata de mortalitate scăzută. Aspect important: în perioada 2011-2019, așadar în 8 ani, a crescut cu doar un an speranța de viață în România. Așadar, e încă mult de lucru la nivel de țară. În analiza făcută perioadei precedente, Strategia 2023-2030 evidențiază și stări care nu au cum să genereze un randament performant: cel mai slab au fost îndeplinite obiectivele care au vizat infractructura și resursele umane. Trebuie să recunoaștem că la nivel de țară nu stăm bine în privința infrastructurii și că nu am reușit să construim spitalele de care aveam nevoie. E adevărat, procedurile sunt în curs de desfășurare și sperăm să fim sprijiniți ca aceste spitale să prindă viață. Un capitol generos din Strategia 2023-2030 e alocat medicinei primare, care trebuie să fie baza și să evite adresabilitatea exagerată către Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). Nu trebuie ca toată lumea să treacă prin UPU: intervalul de așteptare pentru intervenția la UPU poate genera nesiguranță și câteodată răbdarea pacienților e pusă la încercare. Nu putem să supradimensionăm UPU-rile. Noi trebuie să dezvoltăm sistemul medical în totalitate. Avem nevoie de spitale noi, de refacerea celor vechi.

În privința liniilor de finațare: ele există, trebuie să știi să le găsești și să le accesezi, iar sistemul să fie permisiv și să accepte accesarea lor. Am reușit să atragem fonduri europene pe proiecte mari, în valoare de 330 de milioane de lei. Două sunt de structură mare, iar alte trei proiecte sunt înscrise în Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) și sunt în derulare. Aceste proiecte dispun de o contribuție financiară substanțială și necesară. Cel mai mare, aflat în desfășurare, este al Centrului de Patologie Neurovasculară și Neurochirugie. Reabilitarea clădirii de pe strada Pasteur în care a funcţionat Secţia de Medicina Muncii, şi construirea unui corp nou sunt aproape terminate, lucrăm deja la procedurile de achiziție a echipamentelor și aparaturii medicale. Sunt lucrări monitorizate în permanență de către organismele de control. Centrul medical va dispune de 107 paturi, dintre care 75 pentru secţia clinică şi 32 de terapie intensivă. Blocul operator va avea 6 săli de intervenții chirurgicale, iar separat va fi o sală hibrid destinată intervenţiilor minim invazive ce vor fi realizate de echipe mixte formate din profesionişti ai mai multor specialităţi medicale. Este unul dintre proiecte. Avem apoi în derulare un proiect axat pe Creșterea Securității și Siguranței la Incendii, un altul pentru Prevenția Infecțiilor Nosocoamiale, respectiv a infecțiilor asociate actului medical. Infecțiile nosocomiale nu vor putea fi niciodată eradicate definitiv, dar trebuie să le menținem în limitele cele mai rezonabile. Derulăm și un proiect de consolidare a structurilor de Terapie Intensivă aferente nou născuților. Fiind Spital Regional, avem două unități de neonatologie, din  care una de Rang 3, care tratează cazurile cu cea mai mare dificultate. Sunt numai câteva unități de Rang 3 în țară, capabile să preia bebeluși în stare critică, născuți prematur, subponderali. La Spilul nostru se nasc anual peste 2400 de bebeluși, cei mai mulți perfect sănătoși. Menționez că noi preluăm și bebeluși născuți și în alte județe, aflați în dificultate.

Am avut în vedere aceste domenii prioritare încă de la preluarea mandatului de manager al spitalului. Centrul de Patologie Neurovasculară și Neurochirugie este o prioritate pentru că anual peste 3.800 de pacienți cu accidente vasculare cerebrale sunt tratați în unitatea noastră sanitară. (n.r.: Prof. univ. dr. Ștefan Florian, șeful Clinicii de Neurochirurgie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj: ”Va fost fi cel mai modern spital de neurochirurgie din România. Mă bucur că, în sfârșit, un vis mai vechi de-al meu se va împlini. Pacienții care vor ajunge la noul spital vor avea condiții ca în cele mai mari spitale din vestul Europei. Aparatura cu care va fi dotat spitalul va fi cea mai modernă în acest domeniu al medicinii”).

M-am străduit ca activitatea medicală a Spitalului să fie direct proporțională cu mărimea acestei unități medicale – peste 20 pavilioane clinice, 34 de secții clinice, 1.542 de paturi. Pentru cele 1.542 de paturi am avut, în ultimele 12 luni, peste 52.000 de pacienți spitalizați, apoi externați. Există și modalitatea spitalizării de o zi, pe care noua Strategie de Sănătate insistă să o dezvoltăm pe cât posibil, respectiv acolo unde este cazul, pacientul să nu rămână inutil peste noapte în spital, dacă i se pot rezolva problemele în decurs de 12 ore: este internat, i se fac analizele, dacă e necesar i se face o endoscopie sau o minimă manoperă intervențională, apoi este externat. În ultimele 12 luni am avut 62.000 de spitalizări de o zi. De asemenea, se insisită pe consultațiile de ambulator care pot să rezolve foarte multe dileme în privința sănătății pacienților, ajutându-i să nu mai ajungă la UPU doar pentru simplul motiv că au nevoie de o rețetă medicală. Am avut în jur de 150.000 de consultații de ambulator, în acest an. Inevitabil, există Urgențele, fie că sunt într-adevăr urgențe, fie că nu sunt. Am avut 105.000 pacienți care s-au adresat la UPU sau la camerele de gardă – care au același statut cu UPU, doar că sunt strict pe specialitate.   Sunt cifre mamut, care denotă volumul mare de activitate desfășurată 24 de ore din 24, șapte zile din șapte cu resurse umane care trebuie să fie din ce în ce mai performante.

Carmen FĂRCAȘIU