Prof. dr. FLOREA MARIN şi EPIGRAMA ROMÂNEASCĂ

 Prietenia cu o mare personalitate este un dar al zeilor – zicea Voltaire. Şi cînd e vorba de o personalitate ştiinţifică de talia domnului Prof. dr. FLOREA MARIN, aceasta devine copleşitoare şi onorantă. Membru emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, Membru de onoare al Corpului profesoral al Universităţii de Medicină „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca (al cărei absolvent este), Prof. dott. Expert d’Europe E.E., medic primar internist, expert şi recuperator de gr. I, s-a afirmat printr-o extinsă activitate practică, didactică, culturală şi ştiinţifică.

Născut la 30 ianuarie 1925, Prof. dr. FLOREA MARIN este cunoscut publicului clujean, dar şi din ţară, prin articolele şi cărţile din domeniul medicinei şi al Şcolii clujene de medicină, în mod special. Medicul, dublat de omul de ştiinţă, de cercetătorul neobosit este autorul a peste 350 de lucrări individuale sau în colaborare şi a cca 55 de volume editate. Ca multe cadre didactice cu o veche şi temeinică formaţie profesională, cărturar şi spirit deschis şi spre alte domenii decît strict medicale, dar nici străine de aceasta, domnia sa s-a dovedit a fi atras şi de umorul românesc de bună calitate. Dacă în volumele de specialitate includea şi istorioare, anecdote medicale, autentic clujene (cum ne mărturiseşte), în 1999 le-a adunat, selectat şi completat, alcătuind volumul „O istorie veselă a medicinii clujene” (reeditată în 2000), în care „eroii” anecdotelor „au făcut parte din strălucitul corp medico-sanitar clujean, începînd cu cel din prima generaţie de după 1919 şi pînă spre finele secolului actual, printre care profesorii Iuliu Haţieganu, Ioan Goia, Victor C. Papilian, Gheorghe Popovici-Boşcu, Titus Turcu, Coriolan Tătaru şi mulţi alţii…” (F.M.).

În această idee de a crea bună dispoziţie în tratarea bolnavilor este şi cartea apărută în anul 2000 la Casa Cărţii de Ştiinţă – EPIGRAME MEDICALE ROMÂNEŞTI, la alcătuirea căreia , alături de Florea Marin, au contribuit: regretatul nostru coleg Teofil Voinescu-Amadeus, Ştefania

Kory-Calomfirescu şi Octavian Gr.Zegreanu. Preocuparea sa pentru epigramă ca umor şi scop educativ sanogenetic datează încă de prin anii 1976-78, cînd a început să cerceteze presa de specialitate. Şi cum medicii sînt nelipsiţi ca tematică din orice culegere sau antologie , material s-a găsit din plin, dar trebuie să subliniem că însăşi medicii s-au numărat şi se numără printre cei mai buni epigramişti.

În cele 350 de pagini întîlnim catrene sau versuri umoristice semnate de Dimitrie Negru (1883-1955) – prof. de radiologie; Cristea Grigoriu (1883-1951) – prof. de ginecologie-obstetrică;

Iuliu Moldovan (1882-1966) – prof. de igienă ş.a. Mai apropiate de forma actuală a epigramei (catren) sînt cele semnate de prof. V. Papilian (1888-1956), printre care una adresată colegului său prof. stomatolog Gheorghe Bilaşcu (1863-1926, absolvise Medicina la Budapesta), care aţipise în timp ce prof. Papilian vorbea la o conferinţă:

„Regret c-am deranjat siesta

Distinsului coleg din Pesta.

El are contra mea un dinte,

Dar e de lapte, nu de minte.”

Prof. de semiologie – Ion Goia (1892-1982) i-a făcut o epigramă unui candidat la examenul de semiologie, un mîncăcios simandicos, dar slab pregătit profesional:

„Toată ziua doar fumează

Nu munceşte, nu lucrează,

Un miel mîncă la mîncare

Alte semnalmente, n-are.”

Prof. de boli contagioase, Ion Gavrilă era cunoscut pentru numeroasele sale comunicări ştiinţifice, iar Dr. P. O. Neagoş i-a scris un epitaf:

„I. Gavrilă aici zace

Călătorule, dă-i pace

Că de-ndată ce învie

Iar s-apucă ca să scrie.”

Urmează o selecţie riguroasă din creaţiile epigramiştilor din toată ţara, epigrama clujeană fiind şi ea foarte bine reprezentată. Totuşi, redăm cîteva dintre numele medicilor epigramişti, selecţionaţi în acest volum: Nicolae Ghiţescu –Bucureşti, Ştefan Marinescu – Craiova, Corneliu Zeană – Bucureşti,

Georgeta Vatavu –Iaşi, Mihai Cosma – Iaşi, Adrian Becherete – Tîrgu Jiu, Paul Dumitrescu – Galaţi, Nicolae Ivan –Sibiu, Constantin Roşca – Cluj-Napoca, Gheorghe Leu – Brăila şi mulţi alţii.

Pentru a ilustra umorul sănătos şi rafinat al doctorului Florea Marin, redăm cîteva dintre duelurile domniei sale cu alţi colegi. Cu ocazia conferinţei „Umorul medical interbelic clujean”, ţinută de dr. Florea Marin la Iaşi, în 1 aprilie 1990, prof. Sanda Toma şi ing. Constantin Ostag i-au adresat mai multe catrene sau versuri umoristice, dintre care amintim:

„Domnul Florea, plin de har,

Ne-a adus astăzi în dar

Mult umor şi bucurii,

Flori şi suflet românesc

Pentru asta-i mulţumesc

Şi-i ofer un premiu rar:

O fiolă de – Cotnar „

şi urmează alte 12 catrene vesele, semnate de prof. Sanda Toma şi un altul semnat de C. Ostag:

„Lumea s-a întors pe dos

Şi o spun, că mi-s ciudos

Or fi poeţi moldovenii

Umorişti sînt ardelenii”

iar replicile d-lui dr. Florea Marin sună cam aşa: „Doamnei Prof. Sanda Toma:

Vă mulţumesc pentru Cotnar

Primit de la Dumneavoastră-n dar

O să-l consum pe drum cu veselie

Gîndindu-mă şi la soţie,

Poate că-i fac acas…o bucurie”

şi „Şi acasă:

Cotnarul <roş> făcu minuni

A-nlăturat suspiciuni…

Şi mi-a priit, cred, treaba asta:

Mi-am <mulţumit> deplin…nevasta!”

Urmează alte şi alte schimburi de replici, amuzante şi inteligente. Mai amintim doar că în anul 2006, dl. dr. Florea Marin a publicat un alt volum extrem de valoros în ceea ce priveşte conţinutul Medicina clujeană în cuvinte şi idei înţelepte– „…un vast tratat de ştiinţă umană, o enciclopedie a învăţămîntului medical clujean şi un impresionant repertoriu de sfaturi utile, de texte alese privind tratamentul bolnavului şi de viaţă practică medicală” – subliniază scriitorul Mircea Popa în prezentarea cărţii făcută în ziarul „Făclia”.

Generos şi mereu cu dorinţa de a fi aproape de cei în suferinţă, MEDICUL şi OMUL Florea MARIN ne-a fost alături, săptămînal, cu sfaturi preţioase şi insuflînd putere pentru a depăşi starea sănătăţii, evident marcată. În acele momente de cumpănă, dar şi după aceea, nu putem decît să fim recunoscători Proniei că l-am avut alături pe un mare doctor de suflet şi să-i mulţumim.

Publicarea atîtor volume, cu diverse tematici, este dovada unei inteligenţe deosebite, a unei minţi în permanentă căutare a ceea ce trebuie să rămînă pentru posteritate. Iubitor de cunoaştere, prin tot ceea ce a scris dl. Prof. dr. Florea Marin este o pildă pentru generaţiile viitoare care trebuie să se afirme şi ele prin nume cu greutatea înaintaşilor. Vor veni? Ne dorim cu ardoare.

La aniversare, ca omagiu, Cenaclul epigramiştilor clujeni SATIRICON îi urează LA MULŢI ANI ! Cu sănătate şi voie bună – aşa cum încheie şi autorii volumul de Epigrame medicale româneşti.

Silvia POPESCU