Procesele Primăriei Cluj-Napoca mănîncă bani serioşi de la buget

Primăria Cluj-Napoca se judecă în peste 640 de dosare, în care i se pretind despăgubiri şi cheltuieli de judecată de zeci de milioane de euro. Potrivit unei informări a Serviciului Juridic, prezentată joi consilierilor locali, valoarea despăgubilor cerute de părţile cu care se judecă municipalitatea se ridică la peste 70 de milioane de euro, la care se mai adaugă alte pretenţii încă necuantificate.

Potrivit informării aminitite, Primăria Cluj-Napoca este parte în 646 de procese. Multe dintre acestea se derulează de peste opt ani şi încă nu s-a obţinut o soluţie definitivă. O mare parte dintre procesele în care este parte municipalitatea clujeană sînt intentate de angajaţi ai unor unităţi de învăţămînt, care pretind în instanţă acordarea unor drepturi băneşti de care ar fi trebuit să beneficieze conform legii. Totodată, o altă parte a proceselor în care se judecă primăria clujeană vizează restituirea unor imobile şi terenuri confiscate de regimul comunist. Există şi procese privind anularea actelor emise de autorităţile locale şi de rectificările de Carte funciară. De asemenea, există în curs alte cîteva zeci de procese care au ca obiect revendicările imobiliare. Anularea unor hotărîri de consiliu local constituie obiectul altor cîteva zeci de procese în care municipalitatea clujeană trebuie să se apere în intanţă. Printre procesele delicate ale Primăriei Cluj-Napoca se numără însă cele care vizează proiectul cartierul  Lomb şi cartierul Tineretului, transformat în proiect de realizare a unui parc fotovoltaic.

Primăria Cluj-Napoca are pe rol două procese cu firma Impact, cea care s-a angajat să construiască un cartier de locuinţe în zona Lomb. Primul este cu Impact Developer & Contractor SA, proces în care Impact SA, fostul asociat al administraţiei clujene în Proiectul Lomb, cere rezilierea contractului de asociere dintre cele două părţi şi daune de 4 milioane lei pentru nerealizarea condiţiilor impuse de contractul iniţial şi suma de 57 de milioane de euro, profitul nerealizat din asocierea cu Primăria. Un alt proces este între Clearline Development & Management SRL (fosta SC Lomb SA) şi Primăria Municipiului Cluj Napoca, proces în care Impact SA, care deţine Clearline, cere daune de 17 milioane lei.

În procesul privind proiectul cartierul Tineretului-Parc Fotovoltaic, municipalitatea încearcă să-şi salveze 100 de hectare de teren cu care a intrat în asociere pentru ridicarea unui cartier de locuinţe.

Povestea acestei afaceri a început în 2006, cînd municipalitatea clujeană a lansat oferta unei asocieri în cadrul unei societăţi comerciale în vederea realizării unui cartier de locuinţe. Consiliul local participa la noua societate comercială cu 51%, contribuţia efectivă a administraţiei locale fiind terenul de 203 hectare, pe care să se construiască Cartierul Tineretului, în zona Someşeni, la cinci kilometri de centru, înspre nord. Comisia de licitaţie a desemnat-o cîştigătoare pe firma Polus Real Estate, de care era legat atunci numele omului de afaceri Pászkány Zoltán árpád. În acest context a fost înfiinţată societatea SC. Cartierul Tineretului SRL, care urma să gestioneze construirea cartierului de locuinţe. Societatea, întemeiata pe un parteneriat public-privat, atribuia o cotă de participare de 51% Consiliului Local, restul de 49% revenind societăţii Polus Real Estate. Noul cartier era prevăzut să se întindă pe cele 200 de hectare, reprezentînd contribuţia Consiliului local în acest proiect. În schimbul terenului, Primăria trebuia să primească 384 de locuinţe gratuite şi o parte din profitul rezultat din vînzarea imobilelor. Planul prevedea realizare a 5.800 de locuinţe, dintre care 20% individuale (case – n.r.) şi 80% colective (blocuri -n.r.). Toate acestea au rămas însă la nivel de proiect, pentru că în 9 decembrie 2010  titularul afacerii a anunţat municipalitatea că un studiu privind piaţa rezidenţială realizat de compania de consultanţă Colliers, arată că proiectul nu mai este sustenabil, cerînd în schimb reconversia lui prin amenajarea unui parc foto voltaic. Potrivit planului, Primăria Cluj-Napoca urma să păstreze 5,1 ha din teren pentru realizarea celor 383 de locuinţe sociale iniţial prevăzute în proiect, iar restul terenului să fie dedicat parcului. Din suprafaţa disponibilă, 70% (142 ha) era prevăzută pentru panourile fotovoltaice. Finanţarea urma să fie asigurată de un grup de investitori, parteneri ai Polus Real Estate, şi prezentat municipalităţii sub denumirea WWS Energy Development LLC. Conform ofertei, Polus Real Estate se obliga să furnizeze primăriei 30% din energia produsă, dar nu mai puţin de 3.550 megawaţi pe an, timp de 49 de ani.

Imediat după aprobarea în Consiliul local a reconversiei Cartierului Tineretului în parc fotovoltaic, unul dintre partenerii firmei Polus Real Estate a cerut anularea în instanţă a hotărîrilor deliberativului local privind reconversia proiectului. Mai mult, Polus Real Estate a cerut şi dizolvarea societăţii Cartierul Tineretului, invocînd imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii şi neînţelegerile dintre acţionari, care împiedică funcţionarea firmei. Astfel, la începutul lunii iunie a.c., Tribunalul Comercial a admis cererea Polus Real Estate şi a dispus dizolvarea societăţii.

Ce e delicat pentru municipalitate în acest caz e faptul că municipalitatea poate pierde 100 de hectare de teren cu care a intrat în asociere.

C. P.