Problema romilor, un subiect politic în contextul anului electoral 2014 din Franţa

Atlantico.fr

Proveniţi din România, Ungaria, Slovacia, Serbia sau Kosovo şi constituind un amestec de diferite cetăţenii şi statute administrative, romii agită deja spiritele politice.

Nathalie Kosciusko-Morizet, candidata Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie) la Paris, se ocupa de problema securităţii. Pe linia sa de ochire se aflau îndeosebi bandele de romi, foarte vizibile pentru parizieni şi care cumulează nemulţumirile comercianţilor, ale turiştilor şi ale locuitorilor. Motiv de preocupare ce transcende delimitările partizane, prezenţa romilor este într-adevăr un subiect pentru francezi. Potrivit unui studiu Harris Interactive, 70% dintre ei se declară preocupaţi de această problemă, iar 73% consideră, de asemenea, că această temă ar trebui să fie importantă pentru guvernul premierului socialist Jean-Marc Ayrault. În opinia lor, problema romilor trebuie, în mod logic, înscrisă pe agenda politică. Iar focalizarea este masivă în rîndul simpatizanţilor Frontului Naţional (FN, extrema-dreaptă) şi ai UMP, unde procentele sînt de 95% şi, respectiv, 90%. Aproape un simpatizant din doi ai Partidului Socialist (PS, la putere) se declară, de asemenea, preocupat de această problemă.

Potrivit Harris Interactive, 86% dintre francezi se opun instalării în apropierea domiciliului lor a taberelor de romi într-un spaţiu neprevăzut pentru acest scop. Caracterul sălbatic al unor tabere este denunţat în mod clar de către francezi, care cer răspunsuri în forţă. Un sondaj IFOP arată că 80% dintre francezii chestionaţi sînt în favoarea desfiinţării taberelor ilegale. În contextul polemicii declanşate de guvernarea Sarkozy, în vara lui 2010, procentul era de 66%.

Dornici să-şi arate dezaprobarea faţă de puterea de dreapta, simpatizanţii socialişti denunţau, cu o largă majoritate, discursul represiv al preşedintelui Sarkozy. În prezent, 70% dintre simpatizanţii socialişti doresc desfiinţarea taberelor ilegale de romi. Prin urmare, respectarea legii reprezintă o cerere transpartizană, care nu este lipsită de unele ambiguităţi. O parte dintre francezi consideră o greşeală faptul că romii n-au dreptul de a sta pe teritoriul francez. Or, cetăţenii din România şi Bulgaria au dreptul, ca membri ai Uniunii Europene, să circule liber în toate ţările membre timp de trei luni, după care sînt supuşi unor restricţii.

În afară de dezbaterea referitoare la legalitate, cifrele indică şi o stare de crispare privind chiar acceptarea romilor pe teritoriul francez. Există, mai întîi, un sentiment al neputinţei, evaluat în urmă cu un an de către IFOP. Potrivit studiului, o majoritate zdrobitoare a francezilor (73 %) consideră că desfiinţarea taberelor de romi de către forţele de ordine nu este o măsură eficientă şi că nu face decît să paseze problema. Există percepţia privind un stat depăşit de o populaţie care sfidează legile, percepţie ce a alimentat, fără îndoială, respingerea masivă a acestei populaţii. În prezent, 44% dintre francezi declară că se opun prezenţei taberelor de romi fie şi într-un spaţiu prevăzut pentru cazarea lor. Mai mult decît legalitatea prezenţei, asimilarea este în general cea pusă în cauză.