Pro sau contra exmatriculării elevilor, în cazuri extreme

Cazurile de indisciplină gravă sau de agresivitate și violență extremă impun măsuri extreme, au atras atenția unele voci din sistemul educațional.

Măsura exmatriculării a fost votată zilele trecute, în Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților, pentru a fi introdusă în noua lege a Educației. Soluția exmatriculării a stârnit reacții atât pro, cât și contra, în spațiul public. Dacă profesorii o susțin, evident, elevii se opun.

„Sunt de acord cu introducerea în noua Lege a Educației a măsurii legată de exmatriculare, sunt pro. Este o măsură binevenită, mai ales unde sunt cazuri extreme, nu este bine nici pentru copil, nici pentru ceiilalți implicați să fie readus în școala în care s-a întâmplat incidentul, cum a fost și în cazul de la București – elevul se va întoarce în școala în care el a atentat la viața profesorei respective. E o măsură care se impune, ca măsură extremă. Elevul trebuie să știe că poate fi exmatriculat.

(…)În ultima perioadă, bullyingul care exista între elevi s-a transformat într-un bullying față de profesor, venit atât din partea elevilor, cât și din partea părinților, din păcate”, a declarat Silviu Cristian Rad, directorul Liceului de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca, pentru Făclia de Cluj.

„Exmatricularea pe care unele școli au folosit-o, altele nu, pentru că a fost sau nu a fost cazul, e o măsură extremă, nu știu cât de eficientă este sau nu, dar ca măsură în cadrul legislativ, trebuie să existe. Din moment ce există recompense, trebuie să existe și sancțiuni pentru cei care se abat de la regulament, ca măsură extremă. În regulamente trebuie să existe. Acum, în măsura în care este operațională și operantă, trebuie văzut, în funcție de caz și de caz”, a precizat Mircea Bertea, expert în educație.

„Susținem măsura reintroducerii exmatriculării, e o măsură binevenită, ar fi o corecție a ceea ce s-a întâmplat în acest an școlar, având în vedere că violența a ajuns la limite incontrolabile. Este bine ca acești elevi să știe că nu au numai drepturi, ci au și niște obligații. În cazuri extreme desigur. Am fost legați de mâini și de picioare și nu am putut interveni în niciun fel”, a subliniat, la rândul său, Horațiu Popa Bota, directorul Colegiului Național George Coșbuc din Cluj-Napoca.

Undă verde în Parlament

În ultima perioadă, fenomenul violenței în școli a luat amploare, așa încât tot mai multe cazuri de elevi, dar mai nou, și de profesori agresați au fost semnalate, la nivel național.

Cazul profesoarei din capitală înjunghiată de un elev, dar și al profesoarei din Prahova batjocorită de copii la ore au relevat faptul că nu există un cadru legislativ clar și bine definit care să combată și să prevină acest fenomen.

Unii reprezentanți ai opoziției de la Cluj au susținut că violența în școli este, de fapt, expresia unor probleme de fond acute și mai puțin dezbătute, inclusiv a lipsei de respect din sistemul de educație românesc. Pe de altă parte, în opinia unor liberali, măsura exmatriculării, exact ca „pe vremuri”, ar putea pune capăt actelor de violență și indisciplină, în general.

„Am vorbit cu colegii din PNL din Comisia de educație și vor susține un amendament care vizează aplicarea sancțiunii exmatriculării în cazul unor fapte atât de grave (n.red de violență) îndreptate împotriva elevilor sau profesorilor. Acei copii nu pot fi îndreptați și reprezintă un pericol major pentru cei din școală, că sunt ei profesori sau copii”, spunea, înainte de votul din comisie, deputatul PNL de Cluj, Radu Moisin.

Zilele trecute, Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor a decis, la una dintre dezbaterile proiectului legii învăţământului preuniversitar, ca elevii din învăţământul obligatoriu să poată fi exmatriculaţi în situaţii grave.

Proiectul propus de Guvern prevedea interzicerea exmatriculării preşcolarilor şi elevilor din învăţământul obligatoriu.

Potrivit amendamentului PSD, PNL şi minorităţi aprobat în comisie, „exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari”.

„Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare şi contestaţie”, mai prevede textul aprobat.

Ce spun elevii

Pe lângă neconstituționalitate, exmatricularea elevilor mai înseamnă și o dezamăgire pedagogică a sistemului de învățământ din România

Consiliul Național al Elevilor ( CNE) consideră alarmant amendamentul votat în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților, amendament care, în cazul adoptării, va readuce exmatricularea pe lista sancțiunilor ce pot fi acordate elevilor, având în vedere că „beneficiile eliminării acesteia au fost deja făcute cunoscute și chiar susținute în trecut de către Ministerul Educației”. În acest sens, CNE solicită Comisiei pentru Învățământ din Camera Senatului să elimine acest articol al proiectului de lege.

„Drepturile elevilor și cele ale profesorilor ar trebui să fie direct proporționale, nu invers. Accesul la educație este unul de ordin constituțional, argument prezentat chiar de către Ministerul Educației în momentul modificării noului ROFUIP și eliminării posibilității de a exmatricula elevii din învățământul obligatoriu. Cazurile de violență din unitățile de învățământ ar trebui să fie cercetate din punct de vedere psiho-educațional și social” – consideră CNE, care reamintește că, printre propunerile constante pe marginea legislației din acest sector, venite din partea sa, se numără și posibilitatea de consiliere a elevilor fără acordul părinților, atitudinile agresive trebuind tratate cu responsabilitate maximă și prevenite pe cât posibil.

„Constituționalitatea este caracteristica cheie care definește dreptul la educație. Elevii au nevoie de acest cadru în care să se dezvolte armonios, să își formeze deprinderile necesare, să asimileze un bagaj de cunoștințe și să își contureze sistemul axiologic personal. Cadrele didactice au un rol fundamental în formarea trăsăturilor de caracter ale elevilor și în transmiterea unor serii de cunoștințe și competențe morale. Exmatricularea elevilor, pe lângă neconstituționalitate, mai înseamnă și o dezamăgire pedagogică a sistemului de învățământ din România, în special în contextul ratei crescute de abandon școlar din ultimii ani. Dincolo de cadrul legal, trebuie menționată și realitatea din sălile de clasă și impactul real pe care exmatricularea îl are asupra asigurării siguranței și a bunei desfășurări a oricărui proces instructiv-educativ. Orice elev are nevoie de mentorat, îndrumare, consiliere, sprijin, aspecte de care acesta poate beneficia doar prin frecventarea orelor de curs. Exmatricularea pe perioade de câteva zile, la fel cum a fost propus, ar însemna, de asemenea, o creștere substanțială a absenteismului” – apreciază reprezentanții elevilor.

„Schimbarea în educație ar trebui să însemne evoluție. Cum poate fi posibil acest lucru când îngrădim accesul la educație și nu oferim șansa de reabilitare? Când se pune «sau» în loc de «și» atunci când vorbim de drepturile elevilor și ale profesorilor?” – declară președintele Consiliului Național al Elevilor, Miruna Croitoru, adăugând solicitarea adresată Senatului României, să trateze „cu maximă responsabilitate” acest aspect în dezbaterile ce urmează și să reasigure „echitatea în aplicarea sancțiunilor”. (M. TRIPON)

Anca M. COLIBĂȘANU