Privatizarea unor companii de stat româneşti

Financial Times

Guvernul român a anulat vînzarea Cupru Min Abrud către Roman Copper din Canada, la doar o zi după ce compania canadiană a susţinut că a fost de acord cu termenii şi condiţiile Executivului de la Bucureşti. Roman Copper a cîştigat licitaţia pentru achiziţionarea Cupru Min pentru suma de 200,8 milioane de euro, în luna martie. Cupru Min a estimat rezervele de 900.000 de tone de cupru, la 60% din rezervele totale ale României, cu toate că producţia este mică în prezent.

Potrivit unor oficiali, demersul a eşuat deoarece nu s-a putut ajunge la un acord privind termenii guvernului, adăugaţi contractului ulterior în proces. Aceştia au stabilit condiţii în trei zone: transparenţă, plata rapidă şi ca Roman Copper să rezerve 30 de milioane euro pentru “investiţii de mediu”. Roman Copper a afirmat că este dispus să respecte noile condiţii, în pofida introducerii lor cu întîrziere. Dar guvernul a declarat că acordul a fost oprit.

Economistul român Liviu Voinea a declarat pentru “beyondbrics” că motivul pentru anularea acordului a fost o conştientizare a faptului că acordul nu era în interesul României. El a precizat că noile condiţii trebuiau să fie stipulate în oferta iniţială, iar ţara a fost prea dispusă să renunţe la resursele sale ieftin, în favoarea unor cumpărători a căror adecvare este îndoielnică. “Procesul de privatizare este putred”, a spus el.

Decizia poate fi, de asemenea, rezultatul unei presiuni politice asupra unui guvern nepopular.

România s-a angajat să vîndă participaţii într-o serie de companii de stat, în parte pentru a îndeplini condiţiile împrumutului de la FMI, care a sprijinit ţara lipsită de fonduri cash cu condiţia să reducă o parte din povara întreprinderilor publice voluminoase. Cu încurajarea FMI, participaţii de 10 pînă la 20% dintr-un număr de întreprinderi, mai ales din sectoarele energetic şi al transporturilor, urmează să fie tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Anul trecut, guvernul a compromis vînzarea companiei petroliere Petrom, prin supraevaluarea acţiunilor sale. Dar vînzarea unui pachet de 15% din compania de distribuţie a energiei Transelectrica, printr-o ofertă publică secundară, la 27 martie, a fost cu peste 50% suprasubscrisă, crescînd la aproximativ 38 de milioane de euro.

Lucian Anghel, economist-şef la BCR, cea mai mare bancă a ţării, şi recent numit preşedinte al BVB – care va beneficia de pe urma listării unor companii de stat – are însă o viziune optimistă. El a declarat pentru “beyondbrics” că sistarea Cupru Min ar putea fi chiar un semn că guvernul este pe cale să ia în cele din urmă deciziile corecte cu privire la privatizare.

“Guvernul transmite un semnal pieţelor internaţionale că ne îndreptăm în direcţia cea bună”, a afirmat Anghel.

Criticii rămîn însă sceptici cu privire la beneficiile privatizării parţiale la BVB. “O vînzare de participaţii de 10% nu va ajuta la capitalizarea firmelor în contextul în care banii vor fi folosiţi pentru a reduce deficitul, şi nu va aduce know-how”, spune Voinea.

Dar Anghel este încrezător că ofertele publice vor creşte acum ritmul, în condiţiile în care se aşteaptă ca Hidroelectrica, compania generatoare de energie, să fie deosebit de profitabilă. O nouă listare a Petrom este de asemenea preconizată. Ofertele ar trebui să aducă mult dorita lichiditate şi activitate a BVB.