Prioritățile Ministerului Transporturilor pentru Cluj. Unde se situează metroul și centura metropolitană

Ministerului Transporturilor a pus, recent, în dezbatere publică Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. În total nevoia de finanțare pentru toate sectoarele de transport din România pentru următorii zece ani este de 72,77 miliarde de euro, din care 20,63 miliarde de euro pentru infrastructura feroviară și 10,7 miliarde de euro pentru metrou.

Făclia vă prezintă prevederile acestui plan din punct de vedere al proiectelor de infrastructură din zona Clujului în special și al Transilvaniei în general.

Conform Planului, proiectele de infrastructură rutieră sunt împărțite în două categorii. Pe de o parte, sunt cele care constituie rețeaua rutieră primară, care reprezintă structura rutieră de bază a României în context național (coridoarele de conectivitate rutieră) și european (coridoarele TEN-T din România). Întreaga rețea TEN-T Core și cea mai mare parte din rețeaua TEN-T Comprehensive se suprapune rețelei rutiere primare.

O altă categorie de proiecte rutieră sunt cele care constituie rețeaua rutieră secundară, care are rolul de a alimenta rețeaua primară și de a asigura legătură între aceasta și rețeaua de drumuri naționale și județene. Rețeaua rutieră secundară deservește municipiile reședință de județ (altele decât cele localizate de-a lungul rețelei primare) și asigură conexiunea acestora la rețeaua rutieră primară (figura 2.1.10).

Autostrăzile fac parte din rețeaua primară și formează coridoarele de conectivitate rutieră. Potrivit Planului investițional, au fost stabilite 5 coridoare cheie de conectivitate rutieră la nivel național și mai multe inter-coridoare și coridoare transfrontaliere care să asigure nevoia de conectivitate a populației și a mediului de afaceri.

Zona Transilvaniei ar urma să fie traversată de două astfel de coridoare. Unul dintre acestea este coridorul Transcarpatia, care asigură legătura între Marea Neagră și granița de vest a țării, pe o lungime de aproximativ 978 km, din care 650 km sunt în operare. Al doilea coridor de conectivitate este compus din 9 proiecte de autostradă care conectează Moldova de Transilvania prin partea central-nordică a României. Coridorul are o lungime de aproximativ 577 km și se află în operare și în faze avansate de construire între Tg. Mureș și Nădășelu (aproximativ 110 km). Sectorul de coridor estic (Ungheni – Iași – Tg. Mureș – Turda) se suprapune rețelei europene TEN-T Core, iar sectorul vestic (Turda – Gilău – Suplacu de Barcău – Borș) face parte din rețeaua europeană TEN-T Comprehensive. Mobilitatea și schimbul de fluxuri de transport între cele 5 coridoare de conectivitate rutieră sunt asigurate de către patru inter-coridoare de conectivitate rutieră. În Ardeal, legătura dintre coridoarele Transcarpatia și Montana este asigurată prin Inter-Coridorul de conectivitate A (Inter-coridorul Ardeal) care cuprinde tronsonul de autostradă Turda-Sebeș.

 

În rețeaua de transport rutier a României sunt incluse mai multe proiecte de infrastrutură de transport din zona Clujului, unele mai importante altele mai puțin.

Drumul expre Cluj-Napoca Dej, la coada ierarhiei

Tronsoanele de drum expres Cluj-Napoca-Dej și Dej-Baia Mare, care este cuprins în Coridorul Transfrontalier „Someș” CTF, se află pe ultimul loc din punct de vedere al punctajului obținut în cadrul procesului de ierarhizare a proiectelor din rețeaua primară de drumuri cuprinsă în Planul Investițional 2020 – 2030 publicat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.  Potrivit datelor prezentate de Guvern, acest tronson de drum a primit doar 51,84 de puncte și nu este prioritare din punct de vederea NATO sau MApN, lucru care i-ar fi putut aduce 10 sau 15 puncte în plus. Secțiunea de drum expre Cluj-Napoca-Dej are 75 de km la care se mai adaugă 9 km drumul de legătură dintre autostrada A3 și Tureni. Secțiunea de drum Dej-Baia Mare Halmeu are 95 de km.

În schimb, tronsonul de autostradă de 110 km Poarta Sălajului-Biharia se află pe locul patru pe lista de proiecte cu prioritate, având 80,46 puncte. Cele mai multe puncte la capitolul proiecte din rețeaua primară de drumuri au fost obținute de loturile 2 și 3 din Autostrada Sibiu – Pitești. În aceste cazuri au fost acordate 100 de puncte din 100.

Dintre proiectele din zona Clujului cuprinse în rețeaua de drumuri secundare, tronsonul de drum expres Dej-Bistrița-Năsăud se află pe locul 7 cu 36,4 puncte, cel mai mare punctaj având la această categorie drumul care face legătura dintre autostrada A3 și Aeroportul Henri Conadă.

Centrura metropolitană Cluj-Napoca a fost inclusă pe lista proiectelor din rețeaua rutieră secundară de drumuri transregio. Centura metropolitană se află pe locul trei în ierarhie cu 67,4 puncte, cel mai mare punctaj fiind obținut de drumul care face legătura dintre autostrada A1 și Aeroportul Traian Vuia din Timișoara. Centura metropolitană are 63 de kilometri iar costurile sunt evaluate la 691 milioane de euro.

Trenul metropolitan

Trenul metropolitan de la Cluj se află pe locul doi pe lista proiectelor de transport public de călători care oferă un serviciu de transport în interiorul și în jurul marilor aglomerări urbane. Proiectul de la Cluj are 67,5 puncte, pe primul loc aflându-se trenul metropolitan București- Buftea cu 94,9 puncte.

În documentul supus dezbaterii publice se arată că municipiul Cluj-Napoca și aria sa metropolitană se confruntă cu probleme majore de mobilitatea a populației și a mărfurilor, în special pe axa est-vest (între zonele rezidențiale noi și zonele logistice, industriale și de servicii aflate în plină expansiune) iar implementarea soluției de tren metropolitan poate genera beneficii semnificative.

Schema rețelei trenului metropolitan este în forma de ’Y’, cu un sector central comun (Amera (P&R)– Cluj-Napoca (P&R) – Aeroport (P&R) – Apahida (P&R)) și cu un racord de vest (Nădășelu(P&R) – Baciu – Amera(P&R)) și două racorduri de est (Apahida (P&R) – Jucu (P&R) – Bonțida (P&R) respectiv Apahida (P&R) – Cojocna (P&R) – Câmpia Turzii (P&R)).

Astfel, propunerea pentru trenul metropolitan Cluj-Napoca este de a folosi magistrala 300 și ruta 401 de cale ferată pe direcția Nădășelu – Baciu – Cluj-Napoca – Aeroport Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida cu un racord dinspre Apahida spre Cojocna – Câmpia Turzii. Aceste două aliniamente vor crește mobilitatea populației din ariile rezidențiale spre zonele logistice, de agrement sau spre aeroport (Tetarom, Jucu, Cojocna, Bonțida). O particularitate a propunerii pentru trenul metropolitan o reprezintă racordul spre Gilău, din zona Amera, care va putea conecta una dintre zonele cu densități foarte mari (localitatea Florești) dar și zonele comerciale din partea de vest a municipiului Cluj-Napoca. Pe de altă parte, printr-un sistem de tip ”park and ride” în zona Gilău/Florești se poate asigura o conexiune multimodală (rutier – feroviar) atât dinspre autostrada A3 (Turda – Zalău), cât și dinspre DN1 (Oradea – Huedin). Cei aproximativ 15 km dintre ramificația Amera și Gilău reprezintă o legătură feroviară care trebuie construită, cu mai multe sectoare de constrângeri fizico-geografice sau socio-economice (dealul Hoia, Muzeul Apei Leonida Truță, zone cu presiune antropică ridicată).

În proiectul pilot propus pentru trenul metropolitan S – Cluj-Napoca se evidențiază necesitatea construirii unor puncte de oprire în linie curentă pentru o mai bună conexiune cu rețeaua rutieră sau cu ariile de aglomerare urbană. Astfel, pe lângă stațiile de cale ferată existente sunt propuse noi puncte oprire în zonele Midarom, Penny Apahida, Aeroport Avram Iancu, Someșeni, Tetarom și Amera. Vitezele de circulație sunt cele ale liniei actuale (între 80 și 120 km/h) suficiente pentru un serviciu de transport urban și metropolitan, caracterizat prin opriri dese în stații aflate la distanțe scurte.

Implementarea serviciului de tren metropolitan se poate face etapizat astfel:

Etapa I: Nădășelu(P&R) – Baciu – Amera (P&R) – Cluj-Napoca (P&R) – Aeroport (P&R) – Apahida (P&R) – Jucu (P&R) – Bonțida (P&R) – reprezintă o componentă a Contractului semnat și în curs de derulare pentru faza de elaborare a SF și a Documentației de atribuire pentru introducerea trenului metropolitan;

Etapa a II-a: Racordul Apahida (P&R) – Cojocna (P&R) – Câmpia Turzii (P&R), ce face obiectul unui Studiu de perspectivă privind extinderea serviciului de tren metropolitan implementat în faza I.

Metroul

Metroul de la Cluj-Napoca este un alt proiect cuprins în Planul de investiții anunțat de Ministerul Transporturilor

Construcția magistralei M1CJ – Gilău – Florești – Cluj-Napoca (20 km – 19 stații/depouri). Magistrala I de Metrou Cluj-Napoca este preconizată a avea o lungime de circa 20 km, cu o interstație medie de aproximativ 1000 m și o capacitate de transport de 15 mii pasageri pe oră și sens. Linia va fi deservită de un depou care va oferi facilități de parcare și întreținere a materialului rulant. Traseul se va desfășura în subteran cu excepția porțiunii din localitatea Florești, unde pe cât posibil se va realiza la suprafață.

Costul de investiție aferent Proiectului este estimat la 1481 mil. EUR, care va acoperi lucrările de construcție și montaj, precum și dotarea cu material rulant.

Modul de transport cu metroul prezintă proiecte finanțate din PNRR prin Investiția 4 – Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca, iar investiția constă în construirea de noi magistrale de metrou în Municipiul București și în Municipiul Cluj-Napoca:

– M4: București – Secțiunea 1: Gara de Nord – Filaret (6 stații) — 5.2 km;

– M1: Cluj-Napoca – Secțiunea 1: Sf. Maria – Europa Unit (9 stații) — 7.5 km

Având în vedere complexitatea tehnică a lucrărilor și termenele impuse de Regulamentul PNRR, se propune spre finanțare o secvențiere funcțională a lucrărilor astfel: Faza 1 (prin PNRR): Lucrări de structură de rezistență – stații, interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare în Q2 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente: M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5.2 km; M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7.5 km

Faza 2: lucrări de cale, finisaje, instalații, achiziție material rulant și semnalizare pentru stațiile din faza 1 – cu finalizare în Q4 2028; integral (lucrări de structură de rezistență – stații, interstații – tuneluri, galerii, alte construcții, lucrări de cale, finisaje, instalații, achiziție material rulant și semnalizare), următoarele stații: M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6.74 km; M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12.6 km.

Transportul cu metroul prin excelență reprezintă o conectivitate urbană/periurbană de mare capacitate care este în armonie cu mediu și cu tendințele actuale privind lupta împotriva schimbărilor climatice. Conectarea la rețeaua de metrou a marilor bazine rezidențiale din București și Cluj-Napoca are un impact pozitiv în ceea ce privește schimbarea modală de transport pentru pasageri în cele două municipii, de la transport individual de suprafață spre cel subteran de masă.

Astfel, se are în vedere achiziția trenurilor de metrou care au consum redus de energie, dotat cu echipamente de regenerare de energie la frânare, dar și modernizarea stațiilor de metrou cu instalații electrice ecologice (cu durată de viață lungă și consum redus de energie), precum construcția de noi stații de metrou, parte dintre ele cu aport de lumină naturală”, se menționează în document.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut