Prin amplasarea sistemului radar în Turcia, Ankara îşi îmbunătăţeşte relaţiile cu SUA

Washington Post
Un sistem radar de avertizare timpurie va fi staţionat în sud-estul Turciei, în cadrul sistemului NATO de apărare antirachetă, după cum a anunţat miercuri Ministerul de Externe de la Ankara – decizie care reflectă îmbunătăţirea relaţiilor Turciei cu Statele Unite ale Americii, tensionate după invazia din Irak.
Sistemul este capabil să contracareze ameninţările cu rachete balistice provenite din partea statului vecin Turciei, Iranul, care a avertizat Ankara că implementarea unui astfel de sistem va escalada tensiunile regionale. Turcia insistă însă că scutul nu vizează o anumită ţară, iar declaraţia ministerului citat nu menţionează Iranul.
Turcia a convenit să găzduiască radarul în luna septembrie, în cadrul sistemului de apărare antirachetă al NATO, declarînd că acest lucru ar consolida atît capacităţile sale de apărare cît şi pe cele ale NATO.
“În acest context, cercetările privind locul de amplasare şi aranjamentele legale relevante au fost finalizate şi în consecinţă, o bază militară din Kurecik a fost desemnată drept locul unde va fi amplasat sistemul radar”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe, Selcuk Unal. “Această bază a fost folosită în trecut în scopuri similare”, a precizat el.
Kurecik, din provincia Malatya, se află la aproximativ 700 kilometri la vest de frontiera iraniană. În septembrie, purtătorul de cuvînt al Pentagonului, colonelul Dave Lapan, a declarat că Statele Unite speră ca sistemul radar să fie amplasat în acest loc pînă la sfîrşitul anului.
Amplasarea sistemului radar în Turcia, cea mai importantă voce musulmană din NATO, semnalează îmbunătăţirea relaţiilor acesteia cu Washingtonul de la invazia din Irak din 2003. Turcia colaborează, de asemenea, îndeaproape cu forţele americane în operaţiunile NATO din Afganistan şi Libia, deşi nu este implicată direct în luptă.
Ankara a confirmat discuţiile cu Statele Unite privind o posibilă desfăşurare de drone Predator pe teritoriul său, după ce SUA părăsesc Irakul. În prezent, Statele Unite schimbă date furnizate de supravegherea cu ajutorul dronelor cu Turcia, pentru a ajuta Ankara în lupta sa împotriva rebelilor kurzi, care au baze în Irak. Autorităţile turce nu au precizat însă dacă doresc drone armate sau doar de supraveghere.
Anunţul Turciei cu privire la sistemul radar vine la doar o zi după ce România a semnat un acord pentru a găzdui o parte crucială a sistemului de apărare antirachetă a SUA. Membrii NATO au convenit asupra unui sistem antirachetă în Europa pentru a se proteja împotriva rachetelor balistice iraniene, la summitul desfăşurat la Lisabona, în Portugalia, anul trecut. Un compromis de a nu face referire la Iran a fost atins cu Turcia, care a ameninţat că va bloca acordul dacă vecinul său va fi indicat în mod explicit ca o ameninţare. Turcia şi-a construit legături economice strînse cu Iranul şi s-a opus Statelor Unite în privinţa poziţiei acestora faţă de programul nuclear iranian, pledînd în favoarea unei soluţii diplomatice în locul sancţiunilor.
Pe de altă parte, acordul în ceea ce priveşte găzduirea sistemului radar vine într-un moment în care Turcia şi Iranul au păreri diferite cu privire la Siria, după ce Ankara a devenit tot mai critică în privinţa reprimării brutale a protestelor împotriva regimului din această ţară, o aliată importantă a Iranului.
Potrivit planurilor NATO, un sistem antirachetă limitat de interceptoare şi radare deja planificat pentru Europa – care include interceptoare în Polonia şi România şi sistemul radar din Turcia – va fi conectat la o apărare extinsă antirachetă europeană, ceea ce ar crea un sistem care protejează fiecare stat NATO împotriva unui eventual atac cu rachete cu rază medie de acţiune.
Dmitri Rogozin, trimisul special al Rusiei la NATO, a discutat cu secretarul gemeral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, despre preocupările guvernului său cu privire la plan.
“Ceea ce preocupă în primul rînd Rusia nu este poziţia asumată de către americani, ci de membrii europeni ai NATO în ceea ce priveşte şansele de cooperare dintre Rusia şi Alianţă la planurile de a construi un proiect de apărare antirachetă pe baze egale, cu respectarea strictă a intereselor strategice ale părţilor”, a declarat Rogozin.
Trimisul Rusiei la NATO a declarat că este în interesul ţării sale ca sistemul antirachetă al Alianţei să nu aibă nici măcar în teorie capacitatea de a intercepta rachete ruseşti cu rază lungă de acţiune. Spre sfîrşitul deceniului următor, Statele Unite intenţionează să amplaseze următoarea generaţie de interceptoare SM-3, capabile să elimine rachetele cu rază medie de acţiune şi rachete balistice intercontinentale.
Franţa a indicat recent că NATO poate oferi Moscovei garanţia pe care a cerut-o. “Specificul negocierilor de la Paris, prin comparaţie cu consultările din Italia şi cu alte consultări trecute, constă în necesitatea de a pune un accent deosebit pe întîlnirile cu parlamentarii francezi”, a declarat Rogozin.
“Din moment ce Franţa este o ţară europeană, care posedă un potenţial de rachete termonucleare independent de NATO, o convorbire despre riscurile pe care le comportă pentru Franţa implementarea unui sistem de apărare antirachetă american în Europa constituie, fără îndoială, o discuţie importantă atît pentru Rusia cît şi pentru Franţa”, a declarat trimisul rus.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut