Primirea lui Obama la Berlin este mai sobră decît în 2008

New York Times

Dacă ultima dată cînd preşedintele american Barack Obama a efectuat o vizită în Germania, în 2008, a fost aclamat de 200.000 de germani entuziaşti, primirea sa de marţi seara, 18 iunie, de la Berlin a fost cu mult mai reţinută. Aproape cinci ani mai tîrziu, germanii “au fost aduşi în mod brutal cu picioarele pe pămînt” în relaţia cu Obama, susţine Ralf Fücks, preşedintele consiliului de administraţie al Fundaţiei Heinrich Böll (o organizaţie non-profit cu baza la Berlin). În opinia acestuia, actuala reţinere a germanilor, deşi la fel de exagerată ca euforia din 2008, este şi puţin alarmantă. Pentru Fücks, dar şi pentru numeroşi alţi germani, există mai multe motive în spatele actualei schimbări de atitudine faţă de Obama.

Motivele cel mai frecvent invocate privesc incapacitatea preşedintelui american de a închide închisoarea de la Guantanamo Bay, continuarea atacurilor cu victime ale dronelor americane şi, cel mai recent, divulgarea unui amplu program de supraveghere a străinilor.

“Preşedintele american ar dori să le reamintească germanilor de criză şi care sînt consecinţele dacă nu facem nimic”, explică Henning Riecke de la Consiliul German pentru Relaţii Externe. La rîndul său, Fücks remarca “permanenta stare de criză” din economia mondială şi de pe scena politică din momentul în care Obama şi-a preluat mandatul în ianuarie 2009. Atunci cînd există “o presiune constantă de a acţiona”, explică el, este mai dificil pentru un preşedinte – şi pentru gazda sa, cancelarul Angela Merkel – să influenţeze evenimentele şi să stabilească liniile directoare ale unei acţiuni în forţă.

Pe de altă parte, ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung este mai puţin binevoitor faţă de preşedintele Obama şi faţă de fanii săi germani. Într-un articol semnat din Washington de Matthias Rüb, intitulat “Întoarcerea sărbătoritului”, ziarul vede relaţia germanilor cu Obama ca pe o poveste de dragoste dezechilibrată, în care politicianul american a reacţionat calm şi raţional la “înclinaţiile iraţionale ale unui popor din Europa Centrală”.

Daniel Hamilton, directorul Centrului pentru Relaţii Transatlantice la Şcoala de Studii Internaţionale Avansate din cadrul Universităţii John Hopkins, susţine că europenii şi americanii tind în aceste zile să îşi dea ochii peste cap şi să deplîngă lipsa de acţiune a celeilalte părţi. Alături de alţi analişti, Hamiltonobservă că înţelegerea americanilor şi europenilor de a deschide negocierile privind un acord comercial de anvergură reprezintă cel mai bun mod prin care ambele părţi îşi pot pune relaţiile apropiate pe o nouă bază.

Pe de altă parte, interviurile cu berlinezii – remarcă ziarul american – arată că există puţin interes sau înţelegere a negocierilor comerciale complexe, care sînt doar abia la început. Mai degrabă scandalul de supraveghere a datelor a aprins imaginaţia publicului german, care susţine că Merkel, pentru a fi realeasă la alegerile septembrie, va ridica acest subiect în discuţiile cu Obama.

Nu este vorba de faptul că utilizatorii de internet din afara Statelor Unite nu ştiau că mişcările lor digitale ar putea fi monitorizate. Din perspectiva politicii externe, actualul scandal “este o catastrofă”.

Acest lucru este valabil în particular în Germania, unde spionajul de stat a fost o trăsătură dominantă a regimurilor naziste şi comuniste. Vestea că Facebook, care a atras 51% dintre utilizatorii germani de internet anul trecut, a furnizat – potrivit grupului Bitkom – date programului de supraveghere de la Washington a generat un şoc deosebit de puternic în Germania.