Primașul Emil Mihaiu, o viață în slujba muzicii tradiționale

„De la șase ani mi-au pus vioara în mână, o vioară mai mică, și cu aia am cântat până pe la opt ani, când m-au dus muzicanții cu ei la cântat. Pe lângă că învățam, mergeam cu ei la jocul satului. Pe vremea aia se făceau jocuri în tătă dumineca”.

Primașul Emil Mihaiu se numără printre cei mai buni violoniști ai Transilvaniei contemporane. Repertoriul său de o excepțională întindere include muzică românească, maghiară și țigănească. Astfel, este capabil să cânte convingător în stilul propriu fiecăreia din muzicile etnice pe care le execută. Mărturisește deseori că-i place să cânte mai mult în sate, acolo unde are șansa să descopere încă o viață tradițională bine rânduită și oameni care-i apreciază muzica.

S-a născut în satul bistrițean Sânmihaiu de Câmpie, dar copilăria și-a petrecut-o în satul clujean Buza, situat în Câmpia Transilvaniei. Este descendentul a două familii mari de muzicanți: tatăl a fost lăutar, iar mama sa a cântat muzică populară, dar îi plăceau și romanțele.

„Din clasa a IV-a am avut profesor de muzică, iar de la 14 -15 ani puteam eu să scriu notele. Când o văzut muzicanțî că ce-o cântat ei, eu am scris ș-am cântat, unu’ ca Ferica o plâns ș-o zâs: «N-am crezut acest lucru că se poate! No, dacă așe-i treaba, io-ț’ cânt tăte jocurile și scrie-le și folosește-le!» Ș-așe mi-o cântat foarte mulț’ muzicanț’ din zonă și din alte zone. Așe am adunat eu mult folclor.”

Emil Mihaiu a studiat vioara în cadrul Liceului de Muzică, dar consideră că talentul și munca multă te ajută să perseverezi. „Să faci ceea ce am făcut eu, nu prea ai timp de familie, nu prea ai timp de concedii, nu prea ai timp de alte lucruri. Eu și acuma, noaptea, mă trezesc și scriu și compun muzică pentru atâția oameni”, spune ceterașul Emil Mihaiu.

Reprezintă Câmpia Transilvaniei, unde a realizat multe cercetări de teren din care au rezultat o mulțime de melodii culese de la muzicanți. Desigur, nu s-a rezumat doar la această zonă, o parte din cercetare fiind realizată și în zona etnografică Dealurile Clujului. Din satul natal Buza a cules melodii de la ceterașii Râpa Alexandru, Ion a lui Stângaciu și Ioji Boldi.

Generații întregi de tineri au trecut prin mâna lui Emil Mihaiu, pentru a învăța să cânte la vioară. A fost profesor la Școala de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, iar acum are 16 tineri cu care lucrează în particular.

Ceterașul Emil Mihaiu locuiește în Gherla și este un nume de referință atunci când vine vorba de muzica tradițională, interpretată în formula de Trio Transilvan din Câmpia Transilvaniei. Materialul muzical vast pe care l-a cules și pe care l-a imprimat pe numeroase CD-uri ajută noile generații să înțeleagă mai bine adevărata muzică tradițională din Câmpia Transilvaniei.

(Cercetare realizată în cadrul proiectului „TRADIȚII VII – locuri, oameni, obiceiuri, mărturii”, derulat în această perioadă de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, cu sprijinul AFCN. Un rezultat important al acestui proiect este „Colecția de mărturii”, un inedit „muzeu al satului, dedicat patrimoniului imaterial”, compus din povestiri, amintiri, istorii personale, etc., în format audio, video sau text, toate culese de la trăitorii satului transilvan. Asemeni oricărui muzeu, în accepțiunea clasică a termenului, are funcția de a conserva și pune în valoare patrimoniul în scopul cunoașterii, educării și recreării. O soluție inovatoare implementată în acest proiect va cuprinde, la final, postarea online pe www.tradițiiclujene.ro a 100 de „mărturii” și care va fi dezvoltată pe parcursul anilor).

CLAUDIU CUBLEȘAN
consultant artistic, CJCPCT Cluj