Primarul comunei Cojocna, Teodor Bucur şi-a pierdut mandatul din cauza unei condamnări penale

Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, a emis, marţi 19 iulie, ordinul prin care se constată încetarea mandatului lui Tudor Bucur de primar al comunei Cojocna. Prefectul Vuşcan a luat această decizie după ce s-a constatat că ţărănistul Teodor Bucur, ales primar la alegerile din 5 iunie, avea din 2014 o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune. Potrivit Legii privind statutul aleşilor locali, calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în cazul condamnarii, prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Conform legii, calitatea de primar încetează înainte de expirarea duratei normale a mandatului dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe o condamnare; hotărârea judecătorească prin care a fost pronunţată să fie definitivă; pedeapsa să conste în privarea de libertate (închisoare).

Teodor Bucur (PNŢCD) a fost trimis în judecată în 2011 de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru înşelăciune şi instigare la fals în declaraţii. În aceeaşi cauză au mai fost trimise în judecată alte 19 de persoane pentru aceeaşi infracţiune. Cele 20 de persoane au fost acuzate că au obţinut prin înşelăciune şi fals ajutoare de refugiaţi de la Casa de Pensii.

Potrivit rechizitoriului, Teodor Bucur “a conceput şi a pus în executare un plan de fraudare a sistemului de acordare a indemnizaţiilor în cazul unor persoane care nu puteau să facă dovada calităţii de refugiat”. Anchetatoriii arătau că Bucur s-a folosit de 12 persoane înaintate în vârstă şi cu probleme medicale din comuna Cojocna, pe care, sub pretextul că le ajută cu consultaţii medicale, le-a dus să dea declaraţii autentice cu privire la calitatea de refugiaţi a unor persoane pe care nu le cunoşteau. “În acest mod, învinuitul Bucur Teodor a ajutat mai multe persoane să depună dosare pentru obţinerea indemnizaţiei de refugiat, ocupându-se personal de întreaga procedură”, se preciza în rechizitoriu. În urma procesului de fond, Bucur a primit patru ani de închisoare cu executare însă în apel, în 31 ianuarie 2014, instanţa i-a redus pedeapsa la trei ani cu suspendare. Bucur a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie însă i s-a respins acţiunea. Cum nu i s-a aplicat pedeapsa accesorie de a alege şi a fi ales, Bucur a candidat la Primăria Cojocna din partea PNŢCD. În urma votului din 5 iunie, ţărănistul a ieşit câştigător. În baza legii, Prefectura a fost nevoită să demareze procedura de constatare a încetării mandatului lui Bucur înainte de termen din cauză că are o condamnare penală definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, dar acre a fost suspendată.

În aceeaşi situaţie se află şi primarul comunei Râşca, Ioan Morar. Acesta a fost condamnat penal în luna aprilie de Curtea de Apel Cluj după ce a fost găsit vinovat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În urma procesului de fond, Judecătoria Huedin a dispus condamnarea lui Morar la şase luni de închisoare pentru două infracţiuni de abuz în serviciu. Morar a făcut apel iar Curtea de Apel Cluj i-a admis contestaţia schimbându-i încadrarea juridică din două infracţiuni de abuz în serviciu într-o singură infracţiune în formă continuată, însă i-a menţinut pedeapsa de şase luni de închisoare cu suspendare. Cu toate acestea, Ioan Morar s-a înscris în cursa electorală pentru un nou mandat de primar la Râşca, fiind susţinut de PNL. Deşi avea o condamnare definitivă pentru abuz în serviciu, Morar a putut candida din nou pentru că pedeapsa accesorie de interzicere a dreptului de a alege şi de a a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice a fost suspendată. La scrutinul din 5 iunie, Morar a ieşit câştigător. Prefectura nu a putut însă demara procedura de emitere a ordinului privind încetarea mandatului lui Morar din cauză că secretarul Primăriei Râşca nu a trimis încă documentele legate de condamnarea edilului..

C.P.