Primarii au probleme, iar rezolvarea lor e pe drum…

În Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Dej a avut loc joi, 13 iunie, o întîlnire de lucru organizată de deputatul Cornel Itu, în cadrul căreia au fost abordate o serie de subiecte vizînd problemele cu care se confruntă cele 10 comune de pe raza teritorială a Colegiului 6 Dej și modul în care acestea pot fi soluționate de instituțiile deconcertate în a căror competenţă intră gestionarea respectivelor probleme. În acest sens, alături de deputat, primarul municipiului Dej, Costan Morar, consilieri judeţeni şi edilii comunelor din Colegiul 6 Dej, la reuniune au fost invitaţi să participe: directorul Administraţiei Bazinale Someş-Tisa, Dan Canta, directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat Cluj, Liviu Bota, directorul Regiei Autonome a Drumurilor Judeţene Cluj, Eugen Cadar, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan şi Grigore Crăciun, directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului.

Una din probleme stringente care provoacă nemulţumiri în rîndul locuitorilor din localităţile Căşeiu, Coplean şi Cîţcău, este că, în urma lucrărilor efectuate pe DN 1 Dej – Baia Mare, oamenii au rămas fără acces la terenurile agricole. Asta, deoarece reprezentanţii Drumurilor Naţionale n-au dat aprobări pentru croirea căilor de acces, decît acolo unde au fost prevăzute în planul urbanistic. Aşa s-a ajuns în situaţia ca doar 10% din fostele drumuri de acces să fie refăcute. Proprietarii de terenuri sînt nemulţumiţi şi spun că sînt nevoiţi să treacă peste pămînturile altora pentru a putea ajunge la propriul teren. Panourile de protecţie montate pe marginea şoselei şi şanţurile betonate turnate pe acostamentul drumului fac imposibilă pătrunderea pe proprietăţile sătenilor. Primăriile au luat legătura cu executantul lucrării, respectiv coordonatorii de şantier, care au întărit faptul că nu au acordul celor de la Drumurile Naţionale pentru a face alte ieşiri spre suprafeţele agricole.

„Este o situaţie destul de complicată, iar oamenii dau vina pe noi, autorităţile locale şi ne cer să le rezolvăm acest neajuns. Nu putem face nimic, deoarece cei de la Drumuri Naţionale s-au pronunţat clar că nu vor mai fi realizate alte căi de acces spre proprietăţi. Terenul nu ne permite să facem drumuri paralele cu şoseaua naţională, iar situaţia este destul de delicată. Nu va mai dura mult pînă cînd oamenii vor ajunge să se certe, iar ceea ce urmează este lesne de înţeles. Se va ajunge la situaţii neplăcute, deoarece unii proprietari nu vor accepta să li se folosească proprietăţile pe post de drum. Noi sîntem însă prinşi între ciocan şi nicovală şi nu putem fasce nimic” – este opinia exprimată de primarii din localităţile amintite.

Referitor la acest subiect, care a făcut şi obiectul unor interpelări din parte deputatului Cornel Itu, domnia sa a ţinut să precizeze că tocmai acesta este rostul întîlnirilor organizate cu primarii comunelor şi directorii instituţiilor deconcertate: “de a se dialoga şi de a se a găsi soluţii amiabile, în interesul oamenilor”. De asemenea, a ţinut să adauge că va urmări personal felul în care se soluţionează aceste situaţii, dintre care unele sînt de domeniul absurdului.

Un alt subiect abordat s-a referit la managementul siturilor contaminate. În acest sens, a fost realizat un studiu de către Departamentul de Dezvoltare Durabilă pentru Europa Centrală şi Asia din cadrul Băncii Mondiale. Principalul obiectiv al studiului este de a oferi soluţii pentru una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă comunităţile urbane, în special cele din fostele ţări comuniste, unde zonele contaminate constituie o piedică importantă în procesul de transformare a pieţelor economice locale. La Dej există trei astfel de situri, aflate sub monitorizare: fosta IFA, halda Someş SA şi fosta groapă de gunoi de la Vad. Acestea trebuie reevaluate pentru a beneficia de fondurile europene ce urmează să fie alocate în perioada 2014-2020.
Întîlnirea s-a încheiat cu o conferinţă de presă.

M. Vaida