Primăria Cluj-Napoca spune că a uzat de dreptul la apărare în procesul privind maghiarizarea municipiului Cluj-Napoca

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca susţin că au depus întîmpinare la acţiunea Asociaţiei Minority Rights Egyesulet prin care se solicită instalarea de plăcuţe cu Koloszvar la intrările în Cluj-Napoca. Juriştii primăriei arată, într-un drept la replică la articolul „Municipalitatea clujeană nu şi-a pregătit niciun fel de apărare în procesul plăcuţelor bilingve”, apărut în ediţia de ieri a ziarului nostru, că prin întîmpinarea depusă la dosar au cerut respingerea solicitărilor făcute de Minority Rights invocînd atît lipsa interesului cît şi a calităţii procesuale a acestei asociaţii. Municipalitatea nu a explicat însă de ce la termenul de luni nu a avut niciun reprezentant în sala de judecată pentru a combate şi în acest context pretenţiile Asociaţiei Minority Rights.

„Primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de pîrît în dosarul cu nr. 1535/117/2015, prin consilierul juridic desemnat în cauză, şi-a exercitat drepturile procesuale, conform codului de procedură civilă, depunînd în termenul legal întîmpinare la dosarul cauzei, sub nr. 140402/303/04.05.2015. Această întîmpinare a fost comunicată Asociaţiei în data de 11 mai 2015, cu menţiunea de a depune răspuns la întîmpinare în termen de 10 zile, fiind astfel respectate atît principiul dreptului la apărare cît şi al contradictorialităţii. Prin întîmpinarea formulată şi înregistrată la Tribunalul Cluj, am solicitat respingerea acţiunii reclamantei atît pe cale de excepţie, fiind invocate în acest sens două excepţii de ordine publică iar pe fondul cauzei, ca nefondată. Astfel, s-a invocat faptul că nu este îndeplinită condiţia interesului şi corelativ a calităţii procesuale active a Asociaţiei reclamante raportat la dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 9, art. 32, art. 33, art. 36, art. 37 şi art. 40 NCPC coroborate cu prevederile Legii nr. 33/1995 pentru ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiate la Strasbourg la 1 februarie 1995. În al doilea rînd, a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a primarului municipiului Cluj-Napoca, avînd în vedere cadrul procesual fixat de reclamantă sub aspectul obiectului cererii de chemare raportat la prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Pe fondul cauzei, au fost formulate apărări punctuale faţă de toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept din cererea de chemare în judecată, cu solicitarea de respingerea a acţiunii”, arată reprezentanţii primăriei clujene.

Aceştia nu au oferit însă lămuriri cu privire la faptul că municipalitatea nu a avut niciun reprezentant la dezbaterile de la termenul de luni de la Tribunalul Cluj.

C.P.