Primar clujean ridicat de poliţişti de la birou

Primarul comunei Cojocna, Teodor Bucur a fost ridicat, miercuri dimineaţa, în jurul orei 9,30, pentru a fi audiat într-un dosar deschis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Edilul spune că s-a trezit cu o echipă de poliţişti în biroul său şi nici măcar nu a fost lăsat să-şi termine de semnat o serie de contracte și documente din mapa zilnică, fiind escortat de o echipă de anchetatori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj–Napoca. Potrivit primarului, mandatul de aducere, semnat de procurorul Alin Amuscăliței, are legătură cu învinuirile aduse în dosarul 859/ P/ 2019 în care este acuzat de lovirea contabilei și deplasările ilegale făcute în unele localități din țară și decontate din bugetul primăriei. Primarul a declarat că acțiunea de ridicare a sa de la birou nu-și avea rostul și că demersul procurorilor are conotații politice pentru că este „țărănist” și a refuzat, cu un an în urmă, atunci când s-a deschis dosarul, să semneze inițiativa voluntarului de la „rezist”, Daniel Ghiuca, împotriva penalilor.

Deși de la data condamnării mele s-au scurs cinci ani, deci sunt reabilitat, procurorul mi-a spus că sunt penal, a cerut să colaborez cu el, dar am refuzat categoric.

Deși nu am avut acces la conținutul dosarului, sper să aflu toate elementele lui prin intermediul avocatului și nu exclud alte dosare deoarece polițistul comunei Cojocna, Petru Pop, mă urmărește cu toată vigilența lui’’, a spus Teodor Bucur. Edilul spune că în timpul audierii la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca nu a beneficiat de apărător. 

Teodor Bucur (PNŢCD) a mai avut probleme cu legea în 2011, când procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj l-au trimis în judecată pentru înşelăciune şi instigare la fals în declaraţii. În aceeaşi cauză au mai fost trimise în judecată alte 19 de persoane pentru aceeaşi infracţiune. Cele 20 de persoane au fost acuzate că au obţinut prin înşelăciune şi fals ajutoare de refugiaţi de la Casa de Pensii.

Potrivit rechizitoriului, Teodor Bucur a conceput şi a pus în executare un plan de fraudare a sistemului de acordare a indemnizaţiilor în cazul unor persoane care nu puteau să facă dovada calităţii de refugiat”. Anchetatoriii arătau că Bucur s-a folosit de 12 persoane înaintate în vârstă şi cu probleme medicale din comuna Cojocna, pe care, sub pretextul că le ajută cu consultaţii medicale, le-a dus să dea declaraţii autentice cu privire la calitatea de refugiaţi a unor persoane pe care nu le cunoşteau. În urma procesului de fond, Bucur a primit patru ani de închisoare cu executare însă în apel, în 31 ianuarie 2014, instanţa i-a redus pedeapsa la trei ani cu suspendare.

Bucur a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă i s-a respins acţiunea. Cum nu i s-a aplicat pedeapsa accesorie de a alege şi a fi ales, Bucur a candidat la Primăria Cojocna din partea PNŢCD. În urma votului din 5 iunie 2016, ţărănistul a ieşit câştigător.

În baza legii, Prefectura a demarat procedura de constatare a încetării mandatului lui Bucur înainte de termen din cauză că are o condamnare penală definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, dar care a fost suspendată.

După emiterea de către prefect a ordinului de încetare de drept a mandatului lui Bucur, ţărănistul a solicitat în instanţă anularea actului emis de Ioan Gheorghe Vuşcan. În urma procesului, Tribunalul Cluj a admis acţiunea lui Teodor Bucur, dispunând anularea ordinului prefectului şi repunerea în funcţie a lui Teodor Bucur. Acesta din urmă spune că nu mai figurează ca având cazier judiciar, fiind reabilitat.

D.V.

Articole din aceeasi categorie