Preşedintele Ungariei, Novak Katalin, va întreprinde o vizită la Bucureşti miercuri, la invitaţia omologului său român, Klaus Werner Iohannis, transmite MTI, citând ediţia de sâmbătă a cotidianului Magyar Nemzet.

Pe lângă întrevederea pe care o va avea cu omologul său rămân, preşedintele ungar va fi primit de premierul român Nicolae-Ionel Ciucă, de preşedintele interimar al Senatului, Alina-Ştefania Gorghiu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion-Marcel Ciolacu.

Pe parcursul vizitei la Bucureşti, Katalin Novak se va întâlni de asemenea cu Kelemen Hunor, viceprim-ministru şi preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), şi cu ceilalţi miniştri membri ai UDMR.

Ultima întâlnire oficială la Bucureşti între un preşedinte român şi unul ungar a avut loc în 2010, menţionează sursa citată.

Noul președinte al Ungariei, Novak Katalin a făcut în luna mai o vizită „particulară” de trei zile, în România. La Cluj-Napoca s-a întâlnit cu reprezentanții UDMR, iar la Alba Iulia a participat la festivitatea de dezvelire a statui principelui Transilvaniei, Bethleh Gabor, și la festivitățile dedicate zilei unității reformate.

Vizita în România a lui Novak Katalin a fost prima pe care a făcu-o într-o țară străină după preluarea funcției de președinte al Ungariei și a coincis cu ziua armatei Ungariei, dar și cu împlinirea a 100 de ani de când  imnul secuiesc, devenit simbol al unităţii maghiarilor, a fost cântat pentru prima oară, pe 22 mai 1922.

Cu ocazia vizitei private din luna mai în România, Novak Katalin a declarat că în calitate de președinte al Ungariei prioritatea sa o reprezintă toți maghiarii. „Nu contează pentru mine dacă cineva locuiește în interiorul sau peste graniță. Ungurii sunt maghiari, punct”, a spus Novak Katalin. Prin acest mesaj, șeful statului ungar nu a făcut altceva decât să transmită că va susține transpunerea în practică a programului lansat în urmă cu 20 de ani de fostul său șef de partid Viktor Orban. Un program ce vizează întărirea identității maghiarilor din întreg arcul carpatic, nu doar al celor din Ungaria. Practic este visul dintodeauna al liderilor de la Budapesta: națiunea de 15 milioane din întreg așa zisul Bazin Carpatic.

Cugetarea președintelui ungar a fost amendată de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe din Romania, care au avertizat că „un stat nu poate să îşi aroge drepturi de orice fel în raport cu cetăţenii altui stat”. Oficialii din MAE au mai arătat că astfel de declaraţii nu corespund standardelor europene în materie şi nici spiritului Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996.

Citește și

Concluziile unui fost ministru de Externe după vizita în România a președintei Ungariei

Aroganță și sfidare