Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio: Mă bucur să observ că «modelul românesc» de protecţie a minorităţilor este astăzi unul bazat pe recunoaşterea şi aprecierea diversităţii

Aniversarea a 20 de ani de la semnarea şi ratificarea de către România a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a fost marcată la Cluj-Napoca printr-o Conferinţă internaţională organizată de Universitatea „Babeş-Bolyai” în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.

Manifestarea a reunit reprezentanţi ai mediului academic, mediului diplomatic ai minorităţilor naţionale, politicieni, iar invitatul special a fost Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), organism consultativ al Consiliului Europei în domeniul ordinii constituţionale şi al statului de drept.

În intervenţia sa susţinută în Aula Magna a Universităţii „Babeş-Bolyai”, preşedintle Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, a evidenţiat buna şi fructuoasa colaborare pe care organismul a avut-o cu ţara noastră şi performanţele României în domeniu: “Comisia a putut observa că România a avut întotdeauna o abordare pozitivă şi constructivă în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor naţionale. De asemenea, a putut constata preocuparea reală a autorităţilor române pentru respectarea Convenţiei-Cadru şi a standardelor aplicabile. (…) Mă bucur să observ că ‘modelul românesc’ de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale este astăzi unul bazat pe recunoaşterea şi aprecierea diversităţii, valorificînd interculturalitatea drept mijloc de a dezvolta o societate diversă, dar unită şi paşnică”.

La rîndul său, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu a subliniat în discursul său că izolarea minorităţilor nu este favorabilă dezvoltării identităţii acestora.

“România şi-a construit propriul model privind protecţia minorităţilor naţionale, nu este perfect, poate fi îmbunătăţit, dar este mai mult decît oferă alte state. Niciun model nu este perfect în sine, el are nevoie de o ajustare permanentă faţă de evoluţia societăţii şi relaţiilor dintre majoritate şi minoritate. Acest model românesc este unul care are nişte principii extrem de solid aşezate şi se regăsesc plecînd de la principiile din Convenţia – cadru privind minorităţile naţionale. Segregarea, izolarea minorităţilor naţionale nu este favorabilă dezvoltării identităţii acestora, cel mai bun model fiind cel promovat de România, şi anume cel de a include minorităţile în procesul de luare a deciziilor, inclusiv la nivel guvernamental, al Parlamentului, la nivelul comunităţilor locale”, a spus Aurescu.

Şeful diplomaţiei române a mai ţinut să sublinieze că vocaţia multiculturală a Universităţii Babeş – Bolyai reprezintă un exemplu de promovare a diversităţii lingvistice şi culturale în Europa.

Ministrul Bogdan Aurescu a mai arătat, totodată, valoarea adăugată adusă de minorităţile naţionale fiecărei societăţi: “Diversitatea culturală este o sursă şi un factor de îmbogăţire pentru fiecare societate. O societate cu adevărat democratică şi pluralistă nu este una care se limitează la respectarea drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale (în termeni de identitate etnică, culturală, lingvistică, religioasă), ci una care creează şi condiţiile adecvate pentru exprimarea, conservarea şi dezvoltarea acestei identităţi, ca o sursă valoroasă de inter-culturalism. Diversitatea culturală a unei societăţi – susţinută de punerea în valoare, promovarea şi dezvoltarea identităţii persoanelor aparţinînd minorităţii – şi integrarea minorităţilor în societatea în care trăiesc nu reprezintă în nici un caz o contradicţie, ci două faţete ale aceleiaşi monede, în antiteză cu politicile de asimilare”.

Referindu-se la contribuţia Comisiei de la Veneţia în soluţionarea problemei Legii maghiarilor din statele vecine Ungariei, Bogdan Aurescu a arătat că una din concluziile Raportului privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul lor înrudit (octombrie 2001) este necesitatea unei abordări consensuale cu statul unde se află minoritatea, spre deosebire de cea de tip unilateral, în ce priveşte interacţiunea statelor cu minorităţile înrudite din alte state. Ministrul şi-a exprimat speranţa că această abordare va prevala şi în ceea ce priveşte activitatea în curs de redactare privind Protocolul Comitetului de specialitate privind minorităţile naţionale cu Ungaria. Ministrul a exprimat aşteptarea ca partea ungară va răspunde eforturilor depuse de cea română astfel încît Protocolul, a cărui încheiere trenează încă din 2011, să fie finalizat anterior vizitei ministrului român de Externe la Budapesta de săptămîna viitoare, în beneficiul minorităţii maghiare din România, dar şi al minorităţii române din Ungaria.

C.P.