Preşedintele ANRP, George Băeşu acuză: Fondul Proprietatea a fost jefuit ca la carte în perioada 2009-2011

Zeci de clujeni care aşteaptă de ani buni să li se restituie proprităţile confiscate de comunişti sau să primească despăgubiri au ţinut să participe la întîlnirea cu preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu pentru a afla dacă mai au vreo şansă să li se rezolve problemele. Printre participanţii la discuţile cu Băeşu s-au numărat mulţi vîrstinici bolnavi, care speră că într-un final li se va face dreptate şi că vor primi de la statul român ceea ce li se cuvine.

prefectVizita preşedintelui ANRP l-a Cluj s-a înscris într-un turneu de informare pe legile privind restituirea proprietăţii, acesta oferind lămuriri în cazurile particulare ale celor care au venit la Instituţia Prefectului pentru a cere răspunsuri.

George Băeşu a ţinut să precizeze, încă de la începutul întîlnirii, că statul român şi-a bătut joc de cea mai mare parte a cetăţenilor cărora le-a recunoscut drepturile privind despăgubirile însă nu le-a mai onorat.

„Am venit astăzi în faţa dumneavoastră pregătit să recunoaştem faptul că statul român s-a purtat urît cu cea mai mare parte a cetăţenilor cărora le-a recunoscut prin aceste legi ale despăgubirilor drepturile, dar nu a fost capabil să îşi onoreze obligaţiile pe care şi le-a asumat prin lege”, a declarat George Băeşu. Preşedintele ANRP a spus, că în schimb, anumite persoane care au cumpărate drepturi litigioase au avut întîietate la despăgubiri. Băeşu i-a întrebat pe cetăţenii adunaţi în sala prefecturii ce numere de dosare au, unii dintre aceştia arătînd că au dosare mai vechi de zece ani. George Băeşu a prezentat însă şi o hîrtie care cuprindea numerele unor dosare din 2011 şi care au fost rezolvate „peste rînd”.

„3.400… Bine. Haideţi să vă arăt ceva. Uitaţi următoarele dosare care sînt de la Cluj, cu cesionari. Vă dau şi sumele şi numerele: 32.000, 42.900, 43.700, 46.490… În dosarul 48.657, în anul 2011, în ultima şedinţă în care au mai fost bani, la o doamnă şi un domn li s-a dat suma de 20 de milioane de lei. Deci toate aceste dosare sînt luate peste rînd. Sînt dosare din anul 2010 şi 2011, de la Cluj, cu valori mai mari de două milioane de lei. De ce vreau să vi le arăt. Avem numele, avem tot. Toate sînt cesionate, toate sînt luate peste rînd şi toate sînt din anul 2010 şi 2011. Şi toate sînt de la Cluj. M-am exprimat greşit, mă scuzaţi. Adevăraţii proprietari sînt de la Cluj, tipii ăştia la care au ajuns banii sînt din toată ţara. Deci în anii 2009-2011 – şi dvs. înţelegeţi, că nu vreau să pronunţ nume. Că omul stă ascuns într-un birou la primărie şi se face că nu ştie despre ce s-a întîmplat în 2009-2011. Fondul Proprietatea a fost jefuit ca la carte”, a declarat Băeşu.

Preşedintele ANRP a subliniat că e timpul ca în materie de retrocedări ‘’să fie respectată România’’ şi că pădurile, imobilele, terenurile şi banii luaţi de cei care nu au avut niciun drept să fie redate ţării. „În primul rînd, în materie de retrocedări, trebuie respectată România. În următorii 3-4 ani, nu o să aducem miliardele de lei furate, dar o parte dintre ele, păduri, terenuri, bani luaţi de unii care nu aveau dreptul, sperăm să-i aducem înapoi la buget”, a spus Băeşu.

Retrocedări ilegale la Cluj
Preşedintele ANRP a spus că şi la Cluj sînt cazuri în care s-au dat decizii de despăgubiri unor persoane care nu ar fi avut acest drept.

‘’Exită un dosar finalizat de comisia judeţeană de fond funciar de dinainte de anul 2008 în care unui fost conte din Covasna i s-au dat dat despăgubiri pentru 40 de hectare lîngă Cluj. A venit firma Romcontrol şi a spus că terenul valorează 40 de milioane de euro. Norocul nostru a fost că nu au mai apucat să-i dea despăgubirile pentru că nu mai aveau cu ce de la Fondul Proprietatea. Dacă mă întrebaţi ce caută la Cluj preşedintele Consiliului Judeţan Ilfov, domnul Petrache, cu acţiuni de trei la sută nu ştiu să vă răspund. Dar înţelegem cu toţii de ce a trebuit să intre unul, altul cu cîte doi la sută, trei la sută. Pentu că trebuiau rezolvate. Ce se întîmplă. Pe familia respectivă am găsit-o cu probleme şi la Covasna şi cerem anularea titlurilor de proprietate pentru că oamenii şi-au luat banii pentru proprietăţi după 1920, cînd au ales să plece în Ungaria. În acst caz de la Cluj s-a făcut dosarul repede, repede, însă norocul nostru, al statului, a fost că nu a mai fost ce să-i dea. Dacă aveau ce să-i dea se mai plăteau alte 40 de milioane de euro şi în acest caz’’, a spus Băeşu.

El a dezvăluit că în judeţul Cluj s-au dat în dosarele de despăgubire 418 milioane de acţiuni la Fondul proprietatea, cea ce ar însemna peste 100 milioane euro.

La întîlnirea de la Prefectura Cluj au participat cîteva zeci de titulari de dosare de despăgubire constituite în temeiul legilor fondului funciar, respectiv ai Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ai Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Băeşu a stat de vorbă cu toţi cei prezenţi la întîlnire şi le-a cerut să completeze un formular, pentru ca în termen de o săptămînă să li se poată formula un răspuns în scris.
C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.