Premiere cinematografice

Columbia cea controversată. Wayuu între tradiţie şi traficul de droguri

Cu Păsări călătoare (producţie Columbia, 2018), Ciro Guerra se află la cel de al patrulea lungmetraj. Unul care urmează altuia de succes, Embrace of the Serpent, film premiat la Cannes, nominalizat la Oscar. Iar faptul că Păsări călătoare a obţinut deja 12 premii (pentru film, pentru scenariu, pentru regie, imagine şi decoruri; Cairo, Chicago, Havana, Lima, Londra,…) plus alte 22 de nominalizări (la mai toate categoriile; Haifa, Montreal, Locarno, Odessa, Palm Spring,…) nu trebuie să surprindă deloc.

Ciro Guerra şi Cristina Gallego sunt regizorii unui reuşit film, e drept, dur, o Columbia exotică şi atât. În care tradiţiile şi obiceiurile se păstrează tot mai greu, locul lor fiind luate de traficul de droguri (marijuana în cazul filmului), crime, luptă pentru putere, bani, lăcomie, completaţi dvs restul.

Faptele prezentate sunt reale. Ele s-au petrecut între 1960 – 1980, în regiunea Guajira, în nordul Columbiei. În centrul atenţiei se află membri tribului Wayuu, comunitate tradiţională în care familia joac ă rolul principal. Sunt cunos cuţi drept Poporul Soarelui, Nisipului şi Vântului, trib ce a cunoscut şi cunoaşte încă discriminarea ambelor guverne, Columbia şi Venezuela.

Traficul cu droguri din regiune schimbă radical regulile jocului. O cerere în căsătorie are un cu totul alt sfârşit decât cel dorit sau anticipat.

Este un film bun şi critica de specialitate s-a pronuţat ca atare: ”O saga cum nu s-a mai văzut despre traficul de droguri din America de Sud, în care comerțul ilegal otrăvește tribul Wayuu.” (scriu cei de la Variety); ”Povestea despre droguri și război plasată în comunitatea locală din America de Sud este îndrăzneață și sclipitoare, fiind în același timp o reinterpretare din regiune a filmelor cu gangsteri” (apud Rolling Stone Magazine); ”O poezie vizuală, Păsări Călătoare este o capodoperă care te bântuie, destinată să fie printre cele mai bune filme ale anului și să ne modifice înțelegerea realităților implicite ale culturii drogurilor și reprezăntării sale în arta cinematografică.”, ca să-i citez pe cei de la Forbes. Cu o menţiune care se impune, numele actorilor sigur nu vă spune multe: Natalia Reyes, Carmina Martinez, Jose Acosta,…

O lectură asupra istoriei de ieri şi de azi a Columbrei se impune, cum se impune şi o lectură a istoriei tribului Wayuu. Lecturile ajută la înţelegerea filmului şi a mesajului, trist ca urmare a faptelor comise. Nu este prima regiune în care tradiţiile şi obiceiurile de pierd din cauza afacerilor oneroase, în care banii şi puterea îşi impun legile.

Ciro Guerra este un regizor de urmărit. Păsări călătoare, cu toată duritatea lui, vă va place.

Demostene ŞOFRON