Premieră la Naţional UBU ZDUP!

Teatrul Naţional Cluj-Napoca anunţă premiera spectacolului UBU ZDUP!, adaptare de Gábor Tompa după Ubu înlănţuit şi alte texte de Alfred Jarry, traducerea Romulus Vulpescu. Spectacolul va avea loc în Sala mare marţi, 9 iunie 2015, de la ora 19. regia: Gábor Tompa; scenografia: Carmencita Brojboiu; coregrafia: Vava Ştefănescu; muzica: Ada Milea; asistent costume: Ilona Lõrincz; maestru de lumini: Jenel Moldovan; decorul executat în Atelierele Altax SRL Bucureşti.

Distribuţia: Dom’ Ubu – Marian Râlea; Madam Ubu – Anca Hanu; Pişănţap, marchiz de Brînzăbrează – Dan Chiorean; Pişăblînd, marchiz de Iarbădeasă – Silvius Iorga; Eleuteria – Alexandra Tarce; Primul cetăţean liber, Preşedintele tribunalului – Cătălin Herlo; Al doilea cetăţean liber – Radu Lărgeanu; Al treilea cetăţean liber, Grefierul – Miron Maxim; Temnicerul – Cristian Rigman; Prima fată bătrînă, Procurorul, Ocnaş – Irina Wintze; A doua fată bătrînă, Avocatul apărării, Ocnaş – Elena Ivanca; A treia fată bătrînă, Aprodul, Ocnaş – Angelica Nicoară; Fratele Tibergiu, Ocnaşul revoluţionar – Ionuţ Caras; Lordul Byviolus – Cornel Răileanu; Alfred Jarry, Jack, Conştiinţa – Cristian Grosu; Soliman – Dragoş Pop; Vizirul – Adrian Cucu; Cîntăreaţa – Sânziana Tarţa; orchestra live: Ada Milea, Mihnea Blidariu, Alexandru Budianu, Ioan Macavei.

Precursor al Suprarealismului, Alfred Jarry (1873-1907) a compus în zece ani cele şase piese avîndu-l ca personaj central pe Père Ubu: în 1891 – Ubu Rege, în 1896 – Cronicile lui Ubu, în 1899 şi 1901 – Almanahurile lui dom’Ubu, în 1897 – Ubu încornorat, în 1900 – Ubu înlănţuit şi în 1901 – Ubu pe colină. Şi-a creat un umor personal şi exploziv prin limbajul domului Ubu şi noua „ştiinţă“ inventată de acesta: „patafizica“. Trăsăturile caracteristice personajului lui Jarry sînt dominate de o monstruoasă lăcomie, care cuprinde de-a valma mîncare, femei, băutură, bani, putere, toate fiind grefate pe o mare laşitate şi pe un despotism practicat cu precădere asupra celor slabi.

În spectacolul creat de Gábor Tompa, printre celelalte personaje din Ubu înlănţuit – luat ca bază pentru scenariu –, apare însuşi autorul, rostindu-şi discursul ţinut cu prilejul primei reprezenţatii a piesei Ubu Rege, precum şi textul prezentării din programul de sală de atunci. Figura dramatică a lui Ubu conţine în germene toate atributele teatrului cruzimii, ale cărui principii le va dezvolta Artaud după treizeci de ani. Ubu şi Doamna lui fac să înflorească haosul şi dezordinea, iar mulţimea amorfă, trăind în starea de sclavie paradisiacă, nu va mai ajunge să exerseze libertatea. Piesa lui Jarry este de o copleşitoare actualitate, amplificîndu-şi sensurile într-o paradigmă a puterii confiscate, aceasta, sub atenta privire a mereu înnoitelor „garnituri“ de politicieni, care golesc de conţinut (toate) valorile, ceea ce rezultă fiind o adevărată descreierisire, cum ar spune Dom’Ubu. Cei doi Ubu, ucişi de furia populară şi înmormîntaţi la cimitirul Monstre-Martre, vor reînvia, re-intrînd (mereu şi mereu) în poveste. Domnul şi Doamna Ubu, „retraşi“ în puşcărie, loc mult mai sigur şi mai comod – că doar, vorba aceea: „Azi la guvernare, mîine la închisoare“ – vor conduce de acolo armata de ocnaşi, totul pe muzica creată de Ada Milea, ce va acompania isprăvile celor prinşi în vîrtejul întîmplărilor. Iar cînd victimele înalţă imnuri în onoarea călăilor, nu mila se declanşează, ci rîsul.