Predica Mitropolitului Andrei la Nicula: „Dacă ne ține Dumnezeu, vom fi și la anul”

Zeci de mii de credincioși au sărbătorit joi, 15 august 2024, Adormirea Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula. Prezent la Mănăstirea Nicula, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, înconjurat de un sobor de arhierei, preoți și diaconi a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească în fața norodului venit să se reculeagă la icoana Sfintei Fecioare pictată în anul 1699 de preotul Luca. Mulți dintre credincioși au venit pe jos de la distanțe foarte mari pentru a se ruga Icoanei de la Nicula,  pelerinajul la Mănăstirea Nicula fiind o tradiție veche în Ardeal, dovedindu-se astfel că Fecioara Maria este foarte iubită de românii de rând.

ÎPS Arhiepiscopul și Mitropolitul Andrei a adresat zecilor de mii de pelerini de la Nicula cuvântul său de învățătură. „Încă o data Maica Domnului ne-a adunat la Nicula. Ne rugăm împreună și nădăjduim să plecăm acasă cu sufletul plin de bucurie.”, a spus ÎPS Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. 

Fecioara Maria, ocrotitoarea Uniunii Europene

Totodată, ÎPS Andrei a făcut cunoscut celor prezenți că fondatorii Uniunii Europene au pus uniunea sub protecția Maicii Domnului și au ales steagul lăsându-se inspirați de Maica Domnului. „Maica Domnului a adormit, a fost luată la cer de către domnul Isus Hristos. Și un moment de misiune al Maicii Domnului de acolo de sus din cer ni-l redă Sfântul Ioan Teologul, exilat  pentru credința creștină în Insula Patmos (Grecia), unde i s-a descoperit ultima carte din Sfânta Scriptură, Apocalipsa. În capitolul al XII lea din Apocalipsă, Sf. Ioan ne spune „S-a arătat din cer un semn mare, o femeie înveșmântată cu soarele, luna era sub picioarele ei, iar pe cap purta cunună din douăsprezece stele.” Pentru noi (…) este foarte important acest verset. Acum mai bine de 70 de ani s-a întemeiat Uniunea Europeană din care facem și noi parte. Când bărbații aceia vestiți au întemeiat Uniunea Europeană căutau un steag. Mai mult, au pus Uniunea Europeană, chiar dacă noi uităm, sub protecția Maicii Domnului. Robert Schuman, președintele Franței, și Konrad Adenauer, președintele Germaniei au zis: Găsim steagul în Sfânta Scriptură. Și unul și altul mergeau duminica la biserică, nu numai la ocazii deosebite. Ei au deschis Sfânta Scriptură la capitolul doisprezece și au văzut pe Maica Domnului înveșmântată în soare și pe cap purtând cunună de douăsprezece stele. Și au zis atunci că au găsit ceea ce căutau: Steagul va fi albastru pentru că albastră este culoarea Maicii Domnului, iar pe steag punem cele douăsprezece steluțe din cununa Maicii Domnului. Și așa este steagul Uniunii Europene până astăzi”. 

Părintele Liviu Galaction Munteanu, evocat la Nicula

De asemenea, în predica domniei sale,  ÎPS Părinte Andrei Andreicuț a evocat figura preotului martir, mort în temnița comunistă de la Aiud, Liviu Galaction Munteanu. Aici la Noi la Cluj, la Academia Teologică, a fost un profesor foarte bun, rectorul Academiei și l-a chemat Liviu Galaction Munteanu. El era profesor de studii biblice și s-a ocupat mult de preacinstirea Maicii Domnului. Când a venit comunismul și a fost scoasă religia din școli, Liviu Galaction Munteanu împreună cu părintele Ioan Bunea s-au apucat să facă o programă a catehizării copiilor în biserică. Știți ce s-a întâmplat? Au fost arestați, părintele Bunea fiind o fire mai robustă a rezistat, dar Liviu Galaction Munteanu a murit în temnița din Aiud mărturisindu-l pe Hristos Dumnezeul și pe Preasfânta Sa Maică. Sfântul Sinod al bisericii noastre, în anul care vine, pe părintele rector Liviu Galaction Munteanu îl va canoniza. Și pe mulți alții, care în perioada grea a comunismului l-au mărturisit pe Hrisos Dumnezeu și pe Preasfânta Sa Maică”. 

În ciuda căldurii dogoritoare care s-a menținut pe tot parcursul zilei, Părintele Mitropolit Andrei a spus că îi este drag să fie împreună cu credincioșii la Mănăstirea Nicula. „Dacă ne ține Dumnezeu, vom fi și la anul.”, a afirmat ÎPS Andrei.

 ÎPS Andrei recunoscător precum zice Sfântul Pavel 

Referindu-se la Sfântul Pavel care în epistola către evrei ne învață să fim recunoscători, Părintele Mitropolit Andrei a mulțumit pe rând tuturor celor care s-au ostenit ca Hramul Mănăstirii Nicula să fie sărbătorit așa cum se cuvine:  „Întâi de toate pentru ceea ce s-a întâmplat la Mănăstirea Nicula îi suntem recunoscători lui Dumnezeu și Maicii Domnului, apoi îi mulțumim preasfințitului părinte Teofil Roman de Iberia că a avut dragostea să vină la noi și să slujească împreună cu noi. Mulțumim obștii Mănăstirii Nicula, părintelui stareț Nicolae și călugărilor de aici, mulțumim Protopopiatului Ortodox Gherla, Prefecturii Județului Cluj, domnului Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița, care în pelerinaj a venit împreună cu noi și s-a ocupat, a asigurat sonorizarea din timpul procesiunii, mulțumim primăriei din Gherla și din Fizeșu Gherlei, Inspectoratului Județean de Jandarmi Cluj, Brigăzii Mobile de Jandarmi Cluj, colonelului Sebastian Clițan, care a avut grijă să fie toate rânduite, Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, ISU Cluj, televiziunii Trinitas, Televiziunii Române – studioului teritorial de la Cluj, mass-mediei locală și centrale, radioului Renașterea, mulțumim pentru răspunsurile frumoase corului condus de părintele profesor Vasile Stanciu, mulțumim oficialităților prezente”. 

ÎPS Părintele Andrei nu a uitat să le mulțumească nici credincioșilor, oamenilor simpli, care au venit la Mănăstirea Nicula de sărbătoarea Sfintei Marii: „Zic cu sintagma moștenită de la părintele Moldovan, mulțumim de la cer până la pământ frățiilor voastre care v-ați nevoit astăzi să fiți la Hramul Mănăstirii de la Nicula. În final, Mitropolitul Andrei le-a făcut cunoscută credincioșilor prezenți o rugăciune pe care chiar domnia sa o zicea la plecarea din mănăstire: „Dorim ca și spiritual și material să vă ajute Dumnezeu să aveți doar realizări bune și mai repet versurile pe care le ziceam încă de copil când mergeam de la mănăstire și pe care le putem zice împreună: Maică tu ne-ai ajutat/ de-am făcut ce ni s-a dat/Ne-am ușurat sufletul/Ne-am îndreptat umbletul/Încărcați de-a ta iubire/Plecăm de la mănăstire/Niciodată n-om uita, Maria, dragostea ta/ Ci ne vom ruga mereu/Lui Maica lui Dumnezeu.”

Icoana Maicii Domnului scoasă afară din mănăstire

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost scoasă încă de marți seară, 13 august 2024, din biserica nouă a mănăstirii de la Nicula, în procesiune, și așezată pe altarul de vară, unde a fost străjuită de tineri îmbrăcați în straie populare. Apoi, de la ora 22:00, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereul-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, a oficiat Prohodul Maicii Domnului pentru zecile de mii de credincioși cu lumânări în mâini, așezați pe dealurile de lângă mănăstire. Apoi, în sunet de clopot și toacă, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost purtată în procesiune în jurul bisericii noi, timp în care au fost cântate pricesne închinate Maicii Domnului.

Credincioșii de pe Valea Barcăului, 140 de km pe jos în rugăciune

Printre zecile de mii de credincioși ortodocși s-a aflat și grupul care a venit pe jos 140 de km la Nicula tocmai din județul Sălaj, o tradiție foarte veche care încă se mai păstrează și azi. Tradiția aceasta este susținută de Vlad Neaga din Șimleu Silvaniei, care face parte dintr-o familie de oameni credincioși. De asemenea,Dorina este din Valcău de Jos și s-a aflat pentru prima dată în pelerinaj la Nicula. S-a rugat pentru familie și pentru sănătate. Ea a venit împreună cu fiica ei care a împlinit 17 ani în timp ce veneau rugându-se pe jos spre Nicula. „I-am cântat la mulți ani acolo pe câmp”, a spus Dorina.

Inițial, grupul de sălăjeni de pe Valea Barcăului a pornit spre Nicula duminică dimineața, 11 august 2024, de la biserica din Valcău de Jos (Sălaj). Aici preotul paroh Lucian Blaga le-a dat binecuvântarea celor 108 credincioși strânși din Valcău și satele învecinate: Plopiș, Proteasa etc. În prima zi credincioșii au făcut 37 de km pe jos până în localitatea sălăjeană Buciumi, unde seara au fost așteptați cu ciorba, sarmale și cozonac de post. De dormit au găsit la sătenii care i-au primit.

Cei din părțile Sălajului cu foarte multă sensibilitate față de Maica Domnului

A doua zi, luni, 12 august 2024, pelerinii au făcut 41 de km pe jos. Au plecat dimineața din Buciumi, iar seara au ajuns în localitatea Voivodeni. Masa au luat-o în Dragu unde sătenii s-au pregătit cu ciorbă țărănească și ciuperci cu piure de post. Apoi, marți, 13 august, credincioșii au călătorit 44 de km pe jos până în localitatea clujeană Iclod, unde au dormit și au primit masa (ciorbă, tocăniță de cartofi, salam de biscuiți de post). Tot la Iclod, în biserică, pe sălăjeni i-a primit Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul: „Noi, cei care ne socotim gazde, vă admirăm râvna dvs.  Cei care veniți din părțile Salajului sunteți oameni credincioși cu frică de Dumnezeu, dar și cu foarte multă sensibilitate față de Maica Domnului, arătându-vă aceasta sensibilitate prin faptul  că generații la rând veniți pe parcursul a unor zile întregi, călătoriți pe jos, ca s-o vedeți pe Preasfânta Fecioară la casa ei. (…) La osteneală dvs. Dumnezeu pune foarte mult har. În felul acesta pelerinajul se poate asemăna cu ceea ce s-a întâmplat atunci când Maica Domnului a adormit, și anume i-a adus pe apostolii Domnului din toate părțile lumii pe nori ca să fie la înmormântarea Maicii Sale. Așa că dvs. refaceți această întâmplarea, această grijă a lui D-zeu ca apostolii să fie prezenți la înmormântare, venind de departe, în această cale a pelerinajului însoțită de cântare, rugăciune, gânduri bune, de foarte multă mijlocire pe care o faceți pentru familiile, localitățile din care veniți.”, a declarat Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul la primirea credincioșilor de pe Valea Barcăului.

„Pe drumul acesta am uitat de toate”

Miercuri, 14 august, întregul drum făcut pe jos a însemnat 23 de km. Grupul s-a oprit la Gherla unde am fost așteptați cu gogoși de post și suc, iar la Nicula au ajuns miercuri în jur de ora 12:00. „Când eram serviți cu masa la amiază prin satele prin care treceam le mulțumeam oamenilor cântând pricesne. Sunt unele familii care se pregătesc pentru pelerinaj. Ne-au oferit suc, apă, am primit chiar și înghețată. În alte locuri am primit porumb fiert și gogoși. Foarte bună primire peste tot, ceva deosebit”, a spus Dorina. 

Tot drumul, pelerinii s-au rugat. În sate intrau în curtea bisericilor și le înconjurau cântând pricesne, la răstigniri făceau opriri și se rugau. „Pe drumul acesta am uitat de toate, de griji, inclusiv de telefon. Sunam seara să văd acasă dacă este totul bine, în rest nu l-am folosit.” a mărturisit Dorina.

Drumul nu a fost deloc ușor, însă osteneala dedicată Sfintei Fecioare întotdeauna este răsplătită. „Nu este ușor, trebuie să fii foarte puternic să poți să bați 140 de km pe jos. Căldură, bătături în tălpi.”, a afimat Dorina. Cu toate greutățile grupul de pelerini a ajuns de la 108 persoane la 168 de credincioși în Nicula, în fiecare sat alăturându-se alți credincioși rugători Sfintei Fecioare Maria. 

sursă foto: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului

Tia SÎRCA