PRECIZARE: Gradul de îndatorare a Turzii a fost de 8,71% în 2011

Referitor la articolul de presă cu titlul “Preşedintele PC Turda, Dorel Corpodean: Turda a ajuns la un grad de îndatorare fără precedent” publicat de Ziarul Făclia din data de 6 februarie 2012  considerăm oportun să transmitem opiniei publice locale poziţia noastră. Contestatarii noştri uită să precizeze gradul de absorbţie de fonduri europene nerambursabile cu care municipiul Turda se poate mîndri din anul 2004 încoace, în valoare de peste 120.000.000 Euro, precum şi finanţările guvernamentale distribuite către municipiul nostru, care a pledat cu proiecte viabile şi convingătoare de peste 70.000.000 lei – valoare raportată la ultimii 5 ani.

Cu referire concretă la chestiunea gradului de îndatorare, facem precizarea că pentru asigurarea finanţării obiectivelor de investiţii de infrastructură, municipalităţile pot accesa împrumuturi interne şi externe, în condiţiile legii. Astfel, conform Legii  nr. 273/29.06.2006 privind finanţele publice locale, la art. 61 şi art. 63 se precizează:  În anul 2010, gradul de îndatorare al municipiului Turda a fost de 3,89%, iar în anul 2011, gradul de îndatorare a fost de 8,71%, faţă de 30% permis de lege. Subliniem, din nou, faptul că fiecare obiectiv este aprobat prin hotărîre de consiliu local. Concret, din aceste resurse au fost modernizate 9 străzi şi reabilitate alte 19 străzi, au fost amenajate alei şi accese precum şi parcări în suprafaţă totală de 6500 mp. În plus, au fost reabilitate şi eficientizate energetic următoarele unităţi de învăţămînt: Grădiniţa Poiana cu Castani (Turda Nouă), Şcoala Horea, Cloşca şi Crişan, Grupul Şcolar Dr. I. Raţiu, Şcoala Andrei Şaguna, a fost construit un nou corp de clădire la Şcoala Teodor Murăşanu. S-au construit blocurile de locuinţe sociale de pe str. Panait Cerna. Pentru atingerea obiectivului de oraş turistic, o parte importantă din resursele împrumutate au fost investite în vederea creşterii atractivităţii zonei cu potenţial turistic Lacurile Sărate Durgău şi Salina, iar numărul de turişti care ne vizitează nu fac decît să confirme oportunitatea investiţiilor.

Am fost deschişi în permanenţă raporturilor cu investitorii privaţi, Turda a devenit un important centru logistic, graţie proximităţii autostrăzii Transilvania, iar marile lanţuri de magazine au găsit la noi un teren favorabil, creînd locuri de muncă şi oferind servicii de calitate cetăţenilor. În cursul anului 2011, centrul a listat un număr de circa 300 de locuri de muncă şi a luat în evidenţă circa 1000 de persoane.

Reprezentantul PC a făcut, de asemenea, referire la colaborarea cu municipiul Cîmpia Turzii. Noi considerăm că proiectele şi colaborările din cadrul Comunităţii Urbane Arieş (în care ne sînt alături şi cele nouă comune învecinate, totalizînd astfel 11 parteneri), precum şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Apa Văii Arieşului” ţin loc de orice fel de comentarii. Menţionăm: proiectul ISPA – „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunea Turda – Cîmpia Turzii”, proiectul „Instrumente şi baze de date integrate destinate amenajării teritoriului în arealul CUA”, precum şi proiectul aflat în derulare, atît de necesar, pentru realizarea unui adăpost destinat animalelor comunitare.

Prin evidenţa terenurilor agricole şi a contractelor de arendare înregistrate la noi, precum şi prin colaborarea excelentă cu A.P.I.A. Turda, prin sprijinul acordat sesiunilor de instruire ale deponenţilor, nu am neglijat elementul agricultură. Am modernizat piaţa centrală, iar producătorii locali au în noi un sprijin real prin organizarea lunară a Tîrgului Meşteşugarilor, Manufacturierilor şi Artizanilor Populari, unde le oferim, în mod gratuit, posibilitatea de a-şi valorifica produsele.

Ştim cu toţii că proiectele îndrăzneţe şi bine fundamentate cer sacrificii însă, pentru noi, interesul cetăţeanului rămîne primordial. La Turda, taxele locale nu au crescut faţă de nivelul anului 2011, iar creditele asumate au fost calculate responsabil cu privire la raportul cost-beneficiu. Ştim să ascultăm vocea opiniei publice, cunoaştem problemele cetăţenilor noştri exprimate în cadrul întîlnirilor periodice din cartiere turdene sau în cadrul dezbaterilor publice. Am răspuns acestor nevoi ducînd la bun sfîrşit strategia de dezvoltare la nivel local din anul 2004, iar în anul 2011 am propus un concept de dezvoltare durabilă, o perspectivă strategică, pe termen lung, pentru comunitatea turdeană.

PRIMARUL MUNICIPIULUI TURDA,
TUDOR ŞTEFĂNIE