Pr. Gheorghe-Dragoş Braica, Oameni şi altare ale credinţei

După ce ne-a dat în urmă cu doi ani o monografie a comunei Mărgău (Ed. Eikon, 2010), pr. Gh.Dragoş Braica revine acum în actualitate cu o carte despre Oameni şi altare ale credinţei (Ed.Renaşterea, 2012), în care realizează o adevărată monografie a Protopopiatului ortodox Cluj 2, trecînd în revistă bisericile arondate la acest protopopiat şi parohii care le-au slujit de-a lungul anilor. Cartea frumos ilustrată, cu imaginea acestor biserici clujene, mai vechi sau mai noi, şi cu chipul preoţilor care au oficiat slujba la altarul lor, aduce un plus de cunoaştere necesar credincioşilor bisericii, turiştilor care vor să facă turul bisericilor oraşului, istoricilor şi celor interesaţi de trecutul instituţional al ortodoxiei în părţile clujene. Cartea face utile incursiuni în trecutul credincios al oraşului, începînd cu Conventul de la Cluj-Mănăştur, unde a fost înfiinţată o veche mănăstire benedictină, continuînd cu faptul că în satul Mănăştur exista la 1656 o biserică ortodoxă, unde solia suedeză a lui Carol Gustav a putut asculta toaca, apoi că la sfîrşitul sec. al XVII-lea, doi negustori români macedoneni au construit o mănăstire în preajma oraşului, calitatea de ctitori fiindu-le recunoscută de mitropolitul Teofil. Locuitorii Mănăşturului au adoptat religia greco-catolică imediat după 1700, ceea ce face ca satul să figureze în conscripţia lui Inochentie Micu de la 1733, mai mulţi preoţi din familia Meheşi păstorind aici cu succes. Studenţii români ortodocşi şi greco-catolici beneficiau de slujbe aparte la colegiul iezuit sau piarist pînă cînd episcopul Bob a reuşit să edifice pentru cultul său biserica Bob din centru, biserică la care s-a oficiat căsătoria dintre Veronica Micle şi soţul său Ştefan Micle din Feleac. Cea mai veche biserică ortodoxă din Cluj a fost Biserica din Deal, construită extra-muros la 1796, cu ajutor de peste Carpaţi şi a celor din Braşov, după ce mai mulţi negustori aromâni au înaintat un memoriu guberniului. De Crăciun, în 1796, s-a ţinut aici cea dintîi slujbă, renumele ei crescînd cu timpul, deoarece aici au fost intalaţi ca episcopi Vasile Moga şi Nicolae Ivan. Întîiul preot care a slujit aici a fost Ilie Fulea, fiu de preot din Sebeş, care a rămas în funcţie pînă la moarte, în 1828. Dintre preoţii care i-au succedat se numără cei doi Roşescu, cu rol important în viaţa cultural-politică a românilor clujeni şi apoi protopopul Florea Mureşan, cel care a dat o nouă ediţie Cazaniei lui Varlaam (1944) şi a ridicat o mănăstire la Breaza, în comuna Suciu de Sus, el stingîndu-se din viaţă la Aiud, în 1961. Şi biserica din Someşeni este una dintre cele mai vechi, fiind edificată cu ajutorul unor negustori macedoneni, începînd cu anul 1750, primul preot cunoscut aici fiind George Prodan. A treia biserică din punct de vedere cronologic este Parohia Sf. Imp. Constantin şi Elena din strada Moţilor nr. 25, ridicată imediat după Marea Unire. I-a urmat parohia „Sf.Nicolae”, de pe str. Horea, ridicată în 1932, avîndu-l ca arhitect pe George Cristinel, cel care a proiectat şi Catedrala şi Casa Universitarilor. A urmat la rînd biserica din Dîmbu Rotund, ale cărei lucrări au fost întrerupte de război, dar reluate imediat după terminare. Cele mai multe din bisericile clujene, 31 la număr, au fost construite după 1989, cînd Clujul a beneficiat şi de arhiepiscopi şi mitropoliţi de mare anvergură, între care s-a numărat Bartolomeu Anania, sub îndrumarea căruia Clujul a căpătat o înfăţişare ecleziastică cu adevărat impunătoare, stimulînd activitatea ştiinţific-editorială prin revistele „Renaşterea” şi „Tabor” şi prin tipografia „Renaşterea”. De remarcat că mulţi dintre preoţii bisericilor clujene sînt nume de referinţă în istoria bisericii şi a trecutului nostru cultural-religios, că mulţi dintre preoţii care slujesc la bisericile noastre au fost sau sînt profesori la Seminarul şi Facultatea de Teologie, că mulţi dintre ei au avut sau au o activitate ştiinţifică cu totul remarcabilă, precum părinţii N. Vasiu, Matei Popovici, Stelian Tofană, Simion Coman, Simion Curea, Teodor Ciceu, Vasile Nemeş, Octavian Picu, Sabin Truţia, Ioan Bunea, Alexandru Moraru, Valentin Bochiş, Vasile Raus, Ioan Goje, N. Dumitraşcu, N. Buda, Petru Stanciu, Ioan Bizău, Bogdan Ivanov, Mircea Oros, Rareş Pruneanu şi mulţi alţii, colierul de diamant al preoţimii clujene fiind unul dintre cele mai redutabile din întreaga ţară. Activitatea amănunţită a tuturor preoţilor parohi este urmărită cu atenţie de autor, care consacră pagini de remaracabilă investigaţie documentar-bibliografică fiecăruia dintre ei, după cum datele privind instituirea şi evoluţia parohiilor prezentate însumează tot atîtea pagini de istorie naţională militantă pe tărîm educaţional, al activităţii coral-muzicale, al Astrei sau al vieţii cultural-religioase în ansamblu. După bisericile parohiale autorul a acordat importanţa cuvenită şi mănăstirilor aflate pe aria zonală clujeană, bisericilor misionare, cum ar fi cea din Complexul Studenţesc Haşdeu, capelele din zona clinicilor şi spitalelor sau cele destinate căminelor de bătrîni. Pe lîngă faptul că volumul pune sub ochii cititorilor întreg potenţialul uman şi edilitar a zestrei bisericeşti de mare preţ a Clujului, el reprezintă o frumoasă carte de vizită pentru întreaga noastră mitropolie, aşa cum subliniază deosebit de pregnant în Cuvîntul său înainte Înaltpreasfinţitul Părinte Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi precum o confirmă rîndurile de recomandare ale Părintelui Profesor Ioan Chirilă.

Mircea POPA