„Poveşti din Armenopolis – Gherla”, ediţia a II-a

Între fascinaţia Romei, care şi-a pus aici, la începutul erei noi, una dintre cele mai bune unităţi de cavalerie, şi dorurile pe care, la 1700 armenii pribegi le-au adus cu ei atunci când şi-au căutat liniştea înfiinţând mândrul Armenopolis: acesta a fost şi este destinul Gherlei. Unul din cele mai  vestite centre  armeneşti din ţara noastră.

Despre acest oraş de pe Valea Someşului Mic s-a vorbit mai mult la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul proiectului de promovare „Poveşti din Armenopolis – Gherla”, ediţia a doua, organizat de Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică, în cadrul intim al  Cafenelei „Hayak”, o locaţie ce în ultima perioadă a mai găzduit şi alte manifestări culturale şi literare. Întâlnirea a fost deschisă de doamna Monica Pătac, managerul Centrului Turistic din localitate, care a prezentat scopul acestui proiect, menit să informeze gherlenii şi vizitatorii (şi de astă dată în sală s-au aflat câţiva oaspeţi clujeni!) asupra istoricului şi tradiţiei frumoasei urbe. A urmat o expunere a jurnalistului gherlean Szekely Csaba despre prezenţa fostului Armenopolis în presa vremii, fiind amintite publicaţiile apărute în localitate, dar şi articolele din presa centrală şi locală referitoare la istoria, tradiţia şi viaţa economică, culturală, sportivă şi mondenă a oraşului, unde de-a lungul  timpului s-au întâmplat multe evenimente, fiind evidenţiate, mai ales, faptele comunităţii  armeneşti.

Gherla nu a dus lipsă niciodată de o intelectualitate selectă, chiar şi locul unde a avut loc prezentarea proiectului „Poveşti din Armenopolis” a fost casa unui cunoscut avocat şi a unui medic ginecolog. Fostul Armenopolis a fost totdeauna un  apreciat centru al culturii şi spiritualităţii româneşti, constatare scoasă în evidenţă şi în presa vremii.

A urmat conferinţa prof. univ. Gabriel-Virgil Rusu (originar din Gherla, invitat permanent) despre cetatea Martinuzzi (actualul Penitenciar), cel mai renumit monument istoric de pe raza urbei. În prima jumătate a secolului al XVI-lea începe construirea unei cetăţi de către Ioan Zapolya. Finalizarea edificiului e meritul cardinalului Martinuzzi (al cărui portret se află expus şi acuma la loc de cinste în sala de club din Pavilionul  Educativ al Penitenciarului), care a guvernat Transilvania cu mână de fier, păstrând-o autonomă atât faţă de turci, cât şi faţă de habsburgi. În secolul al XVIII-lea cetatea şi-a schimbat destinaţia originală, aceea de punct de control şi de protecţie a Văii Someşului Mic, transformându-se în penitenciar. Invitatul clujean a ţinut o adevărată lecţie de istorie cu privire la această cetate, delectând numerosul public şi cu câteva picanterii din viaţa personalităţilor istorice din aceea perioadă. Multe au fost prezentate chiar din cartea domniei sale, „Gherla – Cetatea  lui Martinuzzi”, apărută sub egida Academiei Române în anul 2013.

Cel de al treilea invitat al ediţiei a doua a proiectului a fost colecţionarul de ilustrate şi fotografii, Sabo Vasile Dacian, care a prezentat asistenţei imagini caracteristice fostului Armeopolis, documente vizuale de mare valoare. Participanții au avut ocazia să vadă imaginea fostului centru, case tradiţionale armeneşti (toate considerate monumente istorice), străzile paralele amenajate după o arhitectură barocă, dar şi aspecte ale fostei cetăţi Martinuzzi. Efectiv, au fost introduşi în peisajul şi atmosfera acelor vremuri. O adevărată retrospectivă vizuală a oraşului, unde la  tot pasul dăm de istorie.

În cadrul proiectului de promovare „Poveşti din Armenopolis – Gherla”, în organizarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică din localitate vor urma alte şi alte întâlniri cu invitaţi şi specialişti din mai multe domenii.