Politica şi mass-media: adversari sau parteneri?

Aceasta a fost tema celei de a treia ediţii a “Zilelor mass media româno-germane 2016“ care a avut loc în această săptămână la Bucureşti. Reprezentanţi ai presei din România şi din Germania au analizat la dezbaterea organizată de Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti în cooperare cu Deutsche Welle provocările comune dar şi cele cu specific naţional cu care se confruntă mass-media. În deschiderea conferinţei, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Hans Werner Lauk, a declarat că îşi doreşte ca relaţia dintre jurnalişti şi politic să fie una care să aibă în centrul său nevoile alegătorului. “Ca şi cetăţean şi consumator mass-media mi-aş dori un raport între politică şi media care să plaseze la loc central necesităţile mele de alegător şi cetăţean, care s-ar îngriji, printr-o cooperare adecvată, să fiu bine informat şi care să mă ajute la înţelegerea evoluţiilor în această lume a noastră, din ce în ce mai complexă”, a spus ambasadorul Germaniei.

El a subliniat că fără mijloace media şi jurnalism serios, democraţia nu poate supravieţui. „Aceştia (jurnaliştii — n.r.) mediază între stat, politică şi cetăţeni şi reprezintă pentru noi toţi o instituţie indispensabilă a unei societăţi deschise şi democratice”, a adăugat diplomatul.

Excelenţa Sa a adăugat că “raportul între politică şi media nu se rezumă numai la problematica finanţării instituţiilor media publice, ci este vorba despre mult mai mult”. “În fond, este vorba despre identitatea profesională a celor două grupuri”, a adăugat Lauk.

În acest sens, a subliniat ambasadorul Germaniei la Bucureşti, atât jurnaliştii cât şi politicienii trebuie să îşi definească rolurile în societate şi unii în raport cu alţii. Diplomatul german îşi va încheia mandatul în România la sfârşitul acestui an, când se va şi retrage din activitatea diplomatică, urmând a se pensiona. “A fost un privilegiu să îmi petrec aceşti ani aici”, a conchis ambasadorul german. Diplomatul a mai avertizat că 11 decembrie este o şansă pentru români: “Românii pot alege partide şi oameni ce reprezintă schimbarea sau partide care vor să dea timpul înapoi, să perpetueze acelaşi mod de politică”.

La rândul său, Robert Schwartz, redactorul şef al redacţiei în limba română de la Deutsche Welle, a ţinut să arate că fără medii independente şi fără o garanţie continuă a libertăţii de presă activitatea jurnaliştilor nu ar fi utilă. El a spus că prin parteneriatul dintre politică şi mass media vede o interacţiune care să fie dictată de către jurnalişti.

În cadrul secţiunii intitulate “Furnizarea de informaţii: Jurnalismul ‘bun’ necesită politicieni ‘buni’?”, Dr. Gregor Mayntz, preşedintele Conferinţei Federale de Presă şi şef al biroului de corespondenţi de presă de la Berlin, a ţinut să sublinieze că politica trebuie dată la o parte atunci când atacă binele public iar jurnalismul de proastă calitate trebuie minimalizat. „Trebuie să evităm politica proastă. Politica trebuie dată la o parte când atacă binele public şi să accentuăm faptul că trebuie să existe doar soluţii bune. Jurnalismul de proastă calitate trebuie minimalizat. Este foarte important să subliniem importanţa societăţii pluraliste. Este foarte important ca jurnaliştii să-şi facă treaba aşa cum trebuie şi să vină cu argumente la toate argumentele pe care le primesc şi ei pentru că schimbul de idei trebuie promovat”, a spus Dr. Gregor Mayntz.

Nu toţi oficialii mint şi nu toţi jurnaliştii caută adevărul

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR şi fost purtător de cuvânt al guvernelor Mihai Răzvan Ungureanu şi Dacian Cioloş, a făcut o descriere extrem de dură a stării jurnalismului din România. „Trebuie să recunoaştem cu toţii că, deşi meseria, de jurnalist este mereu în prim plan, este o meserie prost aşezată. Nu a progresat prea mult, nici sistemul de formare profesională, nici instituţiile media, nici propriile constrângeri ale breslei nu s-au întărit, nici procesul interogativ al jurnaliştilor în legătură cu menirea lor în societate nu a prea avansat în ultimii 20 de ani iar discuţia despre rolul media în societate este de ani buni în criză, a spus Suciu. Comunicatorul BNR a menţionat că, în opinia sa, nu se poate vorbi de o baricadă a informaţiilor publice asaltată de jurnalişti şi apărată de politicieni, funcţionari publici sau comunicatori. „Ar fi bine să fie aşa simplu, două tabere bine definite, dar nu este aşa mai ales în noul context cu social media care încă nu ştim dacă ajută sau perturbă jurnalismul clasic, cu televiziuni care sunt partinice şi subiective prin definiţie. Nu mai avem un front bine definit, nu mai avem baricade. Chiar dacă avem conflicte, avem divergenţe, avem atacuri, nu avem baricade. Uneori avem ceva mai rău: interese proprii, strategii de colaborare ciudate, alianţe nefireşti şi aşa mai departe. Nu toţi oficialii mint şi nu toţi jurnaliştii caută adevărul. Realitatea relaţiilor presă-politicieni, instituţii este mult mai complexă în România. Aici nu vorbesc de cceea ce înseamnă a avea surse. Vorbesc despre a avea interese. Un jurnalist fără surse este un jurnalist slab. Un jurnalist cu interese nu mai e jurnalist. Legea 544 privind accesul liber la informaţiile de interes public este bună, dar puţini jurnalişti o cunosc şi se folosesc de ea cum trebuie. Mulţi nu ştiu ce fel de informaţii sa ceară, nu ştiu că poţi cere date concrete, dar nu şi păreri”, a spus Suciu.

Dan Suciu a deplâns faptul ca nu mai există specializări în media. “Chiar şi la Guvern se vede că se pierde specializarea şi asta e foarte problematic, fiindcă înseamnă că nu mai avem comunicare publică”, a punctat Suciu.

Jurnaliştii nu trebuie să încurajeze extremiştii, ci trebuie să-i devoaleze

Adelheid Feilcke, şeful Direcţiei principale Europa a Deutsche Welle, a adus în discuţie rolul jurnaliştilor în cadrul polarizării crescânde şi a populismului aflat în creştere. „După cum ştiţi, în noaptea de Revelion, la Koln au existat incidete cauzate de islamişti nord africani care au molestat femei. Întrebarea este cum abordăm aceste aspecte? Există o polarizare: unii spun că reacţiile noastre sunt prea atenuate iar alţii spun că sunt prea îndrăzneţe. Unii spun că abordăm prea multă înţelegere iar alţii că suntem prea ignoranţi. Însă este clar că mass media acordă acestor aspecte foarte multă atenţie iar aceşti aţâţatori intră cu jurnaliţii într-un fel de alianţe pentru că ambele tabere profită de pe urma unor atsfel de incidente. Din păcate, este afectată lupta pentru aflarea adevărului. A minţi a devenit de bun augur şi ne punem întrebarea care sunt valorile pe care le reprezentăm”, a arătat Adelheid Feilcke, avertizând, totodată, că jurnalişti nu trebuie să încurajeze extremiştii, ci trebuie să-i devoaleze. „Nu trebuie să avem înţelegere pentru rasism, xenofobie, ură”, a punctat Adelheid Feilcke.

În privinţa relaţiei dintre politic şi mass media, şeful Direcţiei principale Europa a Deutsche Well este de părere că între cele două părţi nu trebuie să existe niciun fel de compromis. „În calitate de jurnalişti suntem de acord, în Germnaia, că multe lucruri nu sunt în slujba noastră. Există în fel de mezalianţă între politică şi mass media. Mulţi jurnalişti bine cunoscuţi participă la acest discurs jurnalistic. Există cazuri în care jurnaliştii sunt mână în mână cu politicienii, ceea ce atrage critica publicului. Speranţa este ca această tendinţă să piardă teren. Sigur că există această interdependenţă dintre politic şi mass media, însă pentru noi, în Germania, este important să medităm la toate aceste lucruri şi să încercăm să vedem în ce fel aceste încrengături pot fi slăbite. Eu sper că toată campania electorală din America şi rezultatul ei să aibă ca efect o trezire a celorlalte state. Şi la noi există teme care sunt consumate şi care sunt pregătite în anumite moduri care se doresc a fi senzaţionale. O mare problemă a televiziunii publice este cota de audienţă iar consecinţa este că avem un aşa numit jurnalism de revoltă. Ne focusăm pe un anumit fenomen şi pierdem imaginea de ansamblu”, a spus Adelheid Feilcke, arătând că jurnaliştii nu trebuie să incline prea mult pentru a place cuiva iar între „politic şi mass media nu trebuie să existe niciun fel de compromisuri.

Cosmin PURIŞ